anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 19.08.2022

Boeing va fi prima companie privată care va transporta astronauţi pe ISS

GALERIE
boeing
  • boeing
- +

Boeing va deveni, în iulie 2017, prima companie privată care va trimite astronauţi pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), în virtutea unui contract comercial încheiat cu NASA, a anunţat o cercetătoare din cadrul agenţiei spaţiale americane.

NASA a ales în septembrie 2014 companiile Boeing şi SpaceX pentru a construi primele două vehicule spaţiale private care vor fi capabile să transporte astronauţi pe ISS şi să pună astfel capăt dependenţei americane de capsulele spaţiale ruseşti Soyuz.

"Prima misiune (comercială) cu echipaj uman către ISS va fi o misiune Boeing", a precizat Kathy Lueders, care coordonează programul de zboruri spaţiale comerciale din cadrul NASA, într-o conferinţă de presă.

Ea a dezvăluit cu această ocazie existenţa unor diferenţe în ceea ce priveşte dezvoltarea programelor celor două companii şi a vorbit despre necesitatea începerii acestor misiuni la sfârşitul anului 2017 sau începutul lui 2018.

Contractul de 6,8 miliarde de dolari încheiat de NASA (4,2 miliarde de dolari pentru Boeing şi 2,6 miliarde de dolari pentru SpaceX) acoperă un total de şase misiuni ce vizează transportul de astronauţi pe ISS, pentru fiecare dintre cele două companii, precedate de două zboruri de testare, din care unul va fi realizat cu astronauţi la bord.

"Boeing a îndeplinit deja două etape cheie din contractul său, în timp ce SpaceX a îndeplinit doar una", a spus Kathy Lueders, precizând că preţul mediu pentru un loc la bordul viitoarelor vehicule spaţiale pe care NASA va trebui să îl plătească va fi de 58 milioane de dolari, pe durata contractelor. În prezent, NASA plăteşte peste 70 milioane de dolari pentru un loc la bordul capsulelor spaţiale ruseşti Soyuz pentru a-i transporta pe astronauţii americani pe ISS.

John Elbon, unul dintre directorii de la Boeing Space Exploration, filiala pentru activităţi spaţiale a grupului american Boeing, a precizat luni, în aceeaşi conferinţă de presă, că primul zbor de testare, fără echipaj uman, al capsulei CST-100 este programat în aprilie 2017, va fi urmat, în iulie 2017, de o misiune spaţială cu doi astronauţi la bord.

Acel zbor-test va fi realizat de un pilot de teste de la Boeing şi un astronaut de la NASA.

Primul zbor din cadrul acelui contract cu NASA şi care va include astronauţi la bord va avea loc în decembrie 2017, a adăugat acelaşi manager de la Boeing Space Exploration.

La rândul ei, SpaceX prevede să efectueze primul zbor fără echipaj al capsulei Dragon V2 "către sfârşitul anului 2016, iar acesta va fi urmat la puţin timp după aceea de un zbor cu echipaj uman la începutul anului 2017", a dezvăluit Gwynne Shotwell, director general al acestei companii, creată şi dirijată de miliardarul Elon Musk.

Ea a subliniat în timpul aceleiaşi conferinţe de presă faptul că racheta Falcon 9, lansatorul folosit de SpaceX, va efectua peste 50 de zboruri înainte de lansarea capsulei spaţiale cu echipaj uman Dragon V2.

După încheierea programului navetelor spaţiale, în 2011, NASA a ales să încredinţeze accesul la orbita terestră joasă, unde se află ISS, industriei private. Acest fapt permite agenţiei spaţiale americane să se concentreze mai mult pe misiunile din spaţiul îndepărtat, mai ales asupra celor către planeta Marte.

"Am decis în completă cunoştinţă de cauză că, dacă dorim să explorăm spaţiul îndepărtat, va trebui să cedăm sectorului privat lucrurile pe care le stăpânim deja bine", a reamintit directorul NASA, Charles Bolden.

El s-a declarat bucuros de perspectiva de a pune capăt dependenţei costisitoare a Statelor Unite de Rusia în ceea ce priveşte accesul la ISS.

"Nu vreau să mai semnez niciun alt cec către Roscosmos (agenţia spaţială rusă, n.r.) după anul 2017. Cel puţin, aşa sper", a adăugat el.

Boeing, beneficiind de o îndelungată experienţă în sectorul spaţial şi principalul constructor al ISS, a promis că va construi capsula CST-100, ce va avea o capacitate de şapte locuri, în fostele hangare modernizate de la Centrul Spaţial Kennedy, unde erau în trecut asamblate navetele spaţiale americane. Această activitate va crea 550 de locuri de muncă, iar cele mai multe vor fi ocupate de forţa de muncă locală.

Capsula CST-100, reutilizabilă de 10 ori, va fi lansată cu racheta Atlas V de la baza aeriană Cape Canaveral din Florida. În ceea ce priveşte compania SpaceX, capsula acesteia, Dragon V2, care va conţine tot şapte locuri, derivă din capsula Dragon, care a efectuat deja şase misiuni perfect reuşite de aprovizionare a ISS şi de aducere pe Terra a unor materiale. Ea va fi lansată cu racheta Falcon 9, tot de la Cape Canaveral.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

Mediafax

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Reformă? Ce fel de reformă?

Alexandru CĂLINESCU

Reformă? Ce fel de reformă?

În ce mă priveşte sunt sceptic, nu în ultimul rând din cauza persoanei care se află acum în fruntea ministerului. Sorin Cîmpeanu e o marionetă care se complace în insignifianţă. Fără coloană vertebrală, a servit drept unealtă obedientă mai multor partide. (...) Vorbeşte ca un robot, înşiră platitudini după platitudini. Este, cu siguranţă, omul cel mai puţin potrivit să reformeze învăţământul românesc.

opinii

Am fost la Gânju…

Nicolae TURTUREANU

Am fost la Gânju…

Un text „Sfâşietor - jurnalul unui artist care ştia că moare”, scris de Emilia Chiscop şi reluat de ZDI, după 20 de ani, mi l-a repanotat, pe simeza memoriei, pe redutabilul artist al penelului, Ioan Gânju. Mi-am amintit că şi eu „Am fost la Gânju”, dar cu încă vreo două decenii înainte, când „alte glasuri, alte încăperi” îşi etalau rezonanţele. Reiau, aici şi-acum, textul apărut la rubrica mea din ZDI, reprodus ulterior, sub genericul „Figuri. Legende”, în volumul „Cronice şi... anacronice” (Junimea, 2017).

Om câine

George PLEȘU

Om câine

Fără să ofer spoilere care să strice plăcerea celor care vor decide să-l vadă din 16 septembrie, când intră în cinematografe, spun doar că povestea creşte ca intensitate cu fiecare secvenţă până ajunge la paroxism, iar finalul deschis te face să pleci cu întrebări care revin şi-n zilele de după vizionare. Din ce-mi aduce la suprafaţă memoria afectivă, e probabil cel mai bun debut de la „Marfa şi banii” (2001) a lui Cristi Puiu.

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Codrin Liviu CUȚITARU

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Fugi, Rabbit (şi toată seria pe care o deschide) reprezintă o parabolă a alienării în universul postindustrial, publicarea sa în română căpătând, încă din 2008, cu un an înaintea morţii scriitorului, o neaşteptată legitimitate culturală în contextul prezentului.

pulspulspuls

O cotonogeală politică cu icnete şi gemete. Se vorbeşte de 40.000 de coco

O cotonogeală politică cu icnete şi gemete. Se vorbeşte de 40.000 de coco

Ehehei, dragii moşului, apăi să ştiţi voi aicea că cele mai interesante cotonogeli politice sunt, cum v-am mai spus noi şi cu alte ocazii, alea care au loc pe sub masă, când loviturile se aplică cu bombeul direct la ouşoarele sau fluierul piciorului adversarului, şi când icniturile şi gemetele sunt pe înfundatelea, ca să nu te dai de gol. 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.