Bogdan Gheorghiu, mesaj de Ziua Naţională Constantin Brâncuşi: "Să fim recunoscători pentru ce a lăsat omenirii"
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Bogdan Gheorghiu, mesaj de Ziua Naţională Constantin Brâncuşi: "Să fim recunoscători pentru ce a lăsat omenirii"

GALERIE
Bogdan Gheorghiu
  • Bogdan Gheorghiu
- +

Ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu afirmă, într-un mesaj de "Ziua Brâncuşi", că "universalitatea operelor sale, viziunea sa artistică, noul limbaj adus în arta plastică au inspirat multe generaţii", subliniind că trebuie "să fim recunoscători pentru ce a lăsat omenirii" marele sculptor român Constantin Brâncuşi.

"Astăzi, 19 februarie, aniversăm 145 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi. Este un moment bun să ne oprim măcar o clipă şi să îi admirăm creaţiile şi să fim recunoscători pentru ce a lăsat omenirii.

"Constantin Brâncuşi este mult mai aproape de noi decât ne-am aştepta. Găsim o parte din operele sale la Muzeul Naţional de Artă al României, la Târgu Jiu, pe social media unde sunt postate fotografii şi filme al lucrărilor sale, iar cărţile despre viaţa sa şi alte filme documentare sunt la îndemâna oricui. Orice persoană care doreşte să-şi prioritizeze importanţa cunoaşterii, va găsi în spatele fiecărei lucrări a lui Constantin Brâncuşi o poveste frumoasă.
Universalitatea operelor sale, viziunea sa artistică, noul limbaj adus în arta plastică au inspirat multe generaţii. Ca sa folosim un limbaj uzual al tinerilor de azi, putem spune că Brâncuşi a fost un influencer în vremea lui, dar şi pentru generaţiile viitoare. Recunoaşterea lui Brâncuşi din partea statului român a venit târziu, iar consecinţa se poate vedea în numărul restrâns de lucrări semnate de el în muzeele româneşti. Poate că generaţiile de dinainte nu au conştientizat importanţa sau nu au valorificat adecvat lucrările lui Constantin Brâncuşi, însă noi nu vom repeta astfel de greşeli.

În urmă cu 3 ani, a fost depus dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, pentru a fi înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Este singurul ansamblu monumental de for public al sculptorului Constantin Brâncuşi, iar demersurile pentru ca acesta să devină patrimoniu UNESCO vor continua şi în timpul mandatului meu. În comitetul de anul acesta, se discută problematica monumentelor de război, mai multe la număr, pentru care există depuse dosare de înscriere pe lista patrimoniului mondial. Printre acestea se numără şi Ansamblul Monumental realizat de Brâncuşi, dedicat jertfei supreme a soldaţilor, jandarmilor, cercetaşilor şi civililor din Târgu Jiu, care au murit eroic apărând oraşul, în bătălia de la podul Jiului din 14 octombrie 1916, în timpul Primului Război Mondial. Aşteptăm - atât noi cât şi alte state cu astfel de dosare - ca în urma discuţiei din Comitetul Patrimoniului Mondial să avem îndrumări cu privire la continuarea procedurii de înscriere, respectiv trecerea la următoarea etapă, cea de evaluare.

De referinţă pentru patrimoniul cultural rămâne Ansamblul monumental „CaleaEroilor” datorită operelor care îl definesc: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Coloana fără Sfârşit, alături de cele mai cunoscute creaţii ale sale: „Cuminţenia Pământului”, „Pasărea Măiastră”, „Domnişoara Pogany” sau „Rugăciunea”.

Constantin Brâncuşi rămâne unic şi inegalabil, a fost un artist complex care a determinat specialişti români şi străini să se specializeze în cercetarea şi aprofundarea artei sale, numiţii brâncuşiologi. În semn de recunoştinţă pentru geniul său creator, cunoscutul sculptor Ion Irimescui a realizat două statui, pe care le putem vedea în Parcul Herăstrău din Bucureşti şi la Târgu Jiu. România are în artistul Constantin Brâncuşi un ambasador unic în lume, care continuă să ne reprezinte cu cinste şi mare onoare, chiar şi după trecerea sa în nefiinţă.

Pentru că trebuie să învăţăm din experienţele trecutului, încurajăm şi susţinem artiştii contemporani, iar anul trecut Ministerul Culturii a demarat, prima dată după 12 ani, un program de achiziţie de artă contemporană în valoare de 2 milioane de lei. Acesta s-a desfăşurat prin Muzeul Naţional de Artă Contemporană şi a avut ca rezultat achiziţionarea a 167 de lucrări semnate de 100 de artişti români contemporani. Intenţionăm să reluăm acest proces şi anul acesta, şi în anii următori, deoarece asigurăm astfel o reprezentare corectă a curentelor contemporane româneşti în spaţiul muzeal, recompensând totodată artiştii pentru munca lor. Pe lângă programul de achiziţie de artă, Ministerul Culturii va finanţa şi burse de creaţie pentru formarea următoarei generaţii de tineri artişti plastici, dar şi pentru o reprezentare corectă a curentelor contemporane româneşti în spaţiul muzeal. Prin astfel de iniţiative va creşte cota de piaţă a creatorilor, inclusiv pe plan internaţional, dar şi patrimoniul statului român. Mai mult, se certifică astfel calitatea operelor prin achiziţia acestor aşi se oferă o garanţie inclusiv pentru investitorii străini". 

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Protestele din Cuba creează probleme curentului radical progresist din America (II)

Alexandru LĂZESCU

Protestele din Cuba creează probleme curentului radical progresist din America (II)

Atunci când ţările în care se aplică politicile socialiste intră invariabil într-o criză profundă, ajung în ruină economică şi la proteste reprimate brutal, ampla falangă progresistă din zona politică, academică şi din mass media din Occident ne explică că motivul este că acolo nu se aplica cu adevărat socialismul.

Filmuletul zilei

opinii

Oraşe de antichităţi

Briscan ZARA

Oraşe de antichităţi

Comunismul a fost o idee proastă, fără discuţie. Aşa ceva nu se poate aplica decât poate într-o societate cu mult mai dezvoltată şi conştientă de sine decât cele existente acum şi cu 50 de ani în urmă. A organiza o ţară întreagă după nişte principii fixe, nivelatoare, înjositoare pentru unii şi înălţătoare pentru alţii, ambele pe nedrept, este o crimă adevărată. Nu poţi neglija cu totul individul, cu unicitatea lui, pentru binele societăţii în ansamblu. Pentru că ăsta e comunismul, ca orice regim totalitar, un sistem care neglijează individul.

Povestea de război a marii Regine (II)

Mihai DORIN

Povestea de război a marii Regine (II)

Istoria românilor, dar şi cea universală, stă mărturie că monarhia este regimul care, în toate timpurile, a beneficiat de cea mai mare încredere din partea oamenilor. Să reţinem şi faptul că pe această relaţie de încredere s-au structurat marile idealuri în istorie, în vreme ce neîncrederea le-a năruit. În fine, regele reprezintă o triplă "realitate socială, politică, religioasă". Însă fundamentul regalităţii în economia istoriei este faptul că aceasta este cel mai puternic simbol al naţiunii, al unităţii, al continuităţii, al fertilităţii şi al mântuirii.

Final de admitere. Studenţia ca scurtătură

Ioan Alexandru TOFAN

Final de admitere. Studenţia ca scurtătură

S-a terminat admiterea şi atmosfera în universitate este aceeaşi ca la sfârşitul unei nunţi la un cămin cultural de la sat. Mormane de hârtii (chiar dacă există o platformă online de înscriere, dosarul plic este inevitabil ca o lege a firii), sticle cu apă sălcie, scrumiere pline, pixuri aruncate, priviri obosite, transpiraţie, poveşti amuzante sau teribile. Dar şi un sentiment de mulţumire, ca după număratul darului: au venit şi anul acesta studenţi, nu ne desfiinţează nimeni. Ba chiar au venit mai mulţi decât anul trecut, cel puţin la licenţă.

pulspulspuls

Noi tabere la liberali: bam-bam! Iaşul pare acum chiar pe lângă

PULS

Noi tabere la liberali: bam-bam! Iaşul pare acum chiar pe lângă

Când credeau şi liberalii noştri de la Iaşi că măcar pe jumate tot or să fie în tabăra câştigătoare, căci oricum jumatea lui Muraru merge cu Cîţu, iar jumatea lui Alexe se duce cu Orban, hop că dinspre Bucureşti vin veşti care răstoarnă toată calimera de la Iaşi.

Caricatura zilei

Drona auto

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.