Bogdan Gheorghiu, mesaj de Ziua Naţională Constantin Brâncuşi: "Să fim recunoscători pentru ce a lăsat omenirii"
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 16.06.2021

Bogdan Gheorghiu, mesaj de Ziua Naţională Constantin Brâncuşi: "Să fim recunoscători pentru ce a lăsat omenirii"

GALERIE
Bogdan Gheorghiu
  • Bogdan Gheorghiu
- +

Ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu afirmă, într-un mesaj de "Ziua Brâncuşi", că "universalitatea operelor sale, viziunea sa artistică, noul limbaj adus în arta plastică au inspirat multe generaţii", subliniind că trebuie "să fim recunoscători pentru ce a lăsat omenirii" marele sculptor român Constantin Brâncuşi.

"Astăzi, 19 februarie, aniversăm 145 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi. Este un moment bun să ne oprim măcar o clipă şi să îi admirăm creaţiile şi să fim recunoscători pentru ce a lăsat omenirii.

"Constantin Brâncuşi este mult mai aproape de noi decât ne-am aştepta. Găsim o parte din operele sale la Muzeul Naţional de Artă al României, la Târgu Jiu, pe social media unde sunt postate fotografii şi filme al lucrărilor sale, iar cărţile despre viaţa sa şi alte filme documentare sunt la îndemâna oricui. Orice persoană care doreşte să-şi prioritizeze importanţa cunoaşterii, va găsi în spatele fiecărei lucrări a lui Constantin Brâncuşi o poveste frumoasă.
Universalitatea operelor sale, viziunea sa artistică, noul limbaj adus în arta plastică au inspirat multe generaţii. Ca sa folosim un limbaj uzual al tinerilor de azi, putem spune că Brâncuşi a fost un influencer în vremea lui, dar şi pentru generaţiile viitoare. Recunoaşterea lui Brâncuşi din partea statului român a venit târziu, iar consecinţa se poate vedea în numărul restrâns de lucrări semnate de el în muzeele româneşti. Poate că generaţiile de dinainte nu au conştientizat importanţa sau nu au valorificat adecvat lucrările lui Constantin Brâncuşi, însă noi nu vom repeta astfel de greşeli.

În urmă cu 3 ani, a fost depus dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, pentru a fi înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Este singurul ansamblu monumental de for public al sculptorului Constantin Brâncuşi, iar demersurile pentru ca acesta să devină patrimoniu UNESCO vor continua şi în timpul mandatului meu. În comitetul de anul acesta, se discută problematica monumentelor de război, mai multe la număr, pentru care există depuse dosare de înscriere pe lista patrimoniului mondial. Printre acestea se numără şi Ansamblul Monumental realizat de Brâncuşi, dedicat jertfei supreme a soldaţilor, jandarmilor, cercetaşilor şi civililor din Târgu Jiu, care au murit eroic apărând oraşul, în bătălia de la podul Jiului din 14 octombrie 1916, în timpul Primului Război Mondial. Aşteptăm - atât noi cât şi alte state cu astfel de dosare - ca în urma discuţiei din Comitetul Patrimoniului Mondial să avem îndrumări cu privire la continuarea procedurii de înscriere, respectiv trecerea la următoarea etapă, cea de evaluare.

De referinţă pentru patrimoniul cultural rămâne Ansamblul monumental „CaleaEroilor” datorită operelor care îl definesc: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Coloana fără Sfârşit, alături de cele mai cunoscute creaţii ale sale: „Cuminţenia Pământului”, „Pasărea Măiastră”, „Domnişoara Pogany” sau „Rugăciunea”.

Constantin Brâncuşi rămâne unic şi inegalabil, a fost un artist complex care a determinat specialişti români şi străini să se specializeze în cercetarea şi aprofundarea artei sale, numiţii brâncuşiologi. În semn de recunoştinţă pentru geniul său creator, cunoscutul sculptor Ion Irimescui a realizat două statui, pe care le putem vedea în Parcul Herăstrău din Bucureşti şi la Târgu Jiu. România are în artistul Constantin Brâncuşi un ambasador unic în lume, care continuă să ne reprezinte cu cinste şi mare onoare, chiar şi după trecerea sa în nefiinţă.

Pentru că trebuie să învăţăm din experienţele trecutului, încurajăm şi susţinem artiştii contemporani, iar anul trecut Ministerul Culturii a demarat, prima dată după 12 ani, un program de achiziţie de artă contemporană în valoare de 2 milioane de lei. Acesta s-a desfăşurat prin Muzeul Naţional de Artă Contemporană şi a avut ca rezultat achiziţionarea a 167 de lucrări semnate de 100 de artişti români contemporani. Intenţionăm să reluăm acest proces şi anul acesta, şi în anii următori, deoarece asigurăm astfel o reprezentare corectă a curentelor contemporane româneşti în spaţiul muzeal, recompensând totodată artiştii pentru munca lor. Pe lângă programul de achiziţie de artă, Ministerul Culturii va finanţa şi burse de creaţie pentru formarea următoarei generaţii de tineri artişti plastici, dar şi pentru o reprezentare corectă a curentelor contemporane româneşti în spaţiul muzeal. Prin astfel de iniţiative va creşte cota de piaţă a creatorilor, inclusiv pe plan internaţional, dar şi patrimoniul statului român. Mai mult, se certifică astfel calitatea operelor prin achiziţia acestor aşi se oferă o garanţie inclusiv pentru investitorii străini". 

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Joe Biden întâlneşte lumea

Lucian DÎRDALA

Joe Biden întâlneşte lumea

Lipseşte, deocamdată, o întâlnire la vârf cu liderul chinez, dar probabil că în viitor se va discuta despre un moment şi un cadru adecvat de desfăşurare. În orice caz, patru din cinci înseamnă destul de mult.

Filmuletul zilei

opinii

Metastazele democraţiei

Florin CÎNTIC

Metastazele democraţiei

Una dintre marile enigme ale corpului uman e mecanismul prin care celulele vii se dau peste cap şi în loc să genereze în continuare viaţă încep să se adune în tumori maligne care duc la distrugerea completă a organismului. Acest proces ciudat poartă numele de cancer.

Generaţii... generaţii...

Radu PĂRPĂUȚĂ

Generaţii... generaţii...

Fac parte din generaţia care simţea fiori când în liceu, din întâmplare, puneam mâna pe clanţă odată cu o colegă de clasă; o generaţie care era scoasă la tablă şi nu se simţea umilită - dimpotrivă, scria cu mândrie în faţa clasei; generaţia care nu mergea cu maşina la şcoală (nu că ar fi un defect mersul cu maşina la şcoală), ci îngrămădit în autobuzul de navetişti; o generaţie care scria jurnale în secret pe care le împărtăşea numai celor mai buni prieteni şi prietene, căci se cultivau prieteniile pe atunci, prietenii care aveau să ţină o viaţă, transformate în ceva aşa frumos şi greu de descris; o generaţie care se ruşina să stea pe scaun în autobuz când un adult era în picioare; o generaţie care învăţa singură, părinţii nu se pricepeau la chimie şi fizică, iar bani pentru meditaţii nu prea erau; o generaţie crescută cu frica de părinţi, care frică cu anii s-a transformat în respect şi iubire - la fel şi cu profesorii (nu că acum tinerii nu şi-ar iubi părinţii, poate şi profesorii).

Orchestratorul

Alex VASILIU

Orchestratorul

Astăzi mă voi referi doar la orchestrator pentru că el a fost, a rămas, în multe cazuri, al doilea autor al unei piese, ori lucrări muzicale mai ample. Uneori, chiar cel mai important. Dacă este să ne gândim mai întâi la genul muzicii aşa-zis uşoare, orchestratorul a făcut minuni. Sigur, depinde şi de cine ascultă. Dacă melodia solistului vocal este frumoasă, uşor de reţinut, lirică sau în tempo (ritm) mişcat, unii dau puţină atenţie comentariului orchestral, aproape că nici nu-l observă.

pulspulspuls

Iaca de ce a intrat dihonia între Mihăiţă şi cel mai bun amic de şpriţuri al acestuia!

Iaca de ce a intrat dihonia între Mihăiţă şi cel mai bun amic de şpriţuri al acestuia!

Iote că vrem să fugim unde om vedea cu ochii după alt subiecţel în afară de ăsta cu dosare penale pentru aleşii locali, dar numai nu reuşim, of, of, căci iar apare ceva nou, neştiut până acuma. 

Caricatura zilei

Bloc la cimitir

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.