Caută 
4 MIN
Dacă e de tras o concluzie, inevitabil subiectivă și parțială, aceea e că anul ăsta nu va fi nicio revoluție la vot, că nu se va schimba mai nimic. Că tinerii din noua generație, Zoomerii, cum li se mai spune, vor boicota aceste alegeri. Dar boicotul lor nu va fi ca o retragere, ci mai degrabă ca o „declarație de război”.
„Nu mă interesează politica”, „Nu mă pricep la politică” sau „Nu vreau să vorbesc despre acest subiect”. Astea sunt răspunsurile standard, citate într-un articol publicat recent de pressone.ro, ale celor din ultima generație de votanți, generația Z, cum i se mai spune. E vorba de cei născuți undeva între 1995 și 2010, care au, deci, între 14 și 29 de ani, deși cifrele astea trebuie luate pur orientativ. Cred că mai exact ar fi să spunem că e vorba de cei care au crescut cu smartphone-ul în mână.
„Maturii”, adică cei trecuți deja prin viață, cum suntem noi cei de pe la 45-50 de ani în sus, obișnuiesc să-i judece destul de sumar pe tineri. Că-s superficiali, că mulți nu prea vor să muncească, că fug de școală, că au modele „greșite”, chestii din astea, repetate de „seniori” la adresa fiecărei noi generații. Dar dacă te gândești bine, e greu să nu recunoști că tinerii de azi sunt extrem de stresați. E o generație născută, crescută și maturizată într-o perioadă plină de crize, începând cu cea din 2008, deși din alt punct de vedere, criza lumii de azi debutează odată cu atentatele din 11 septembrie 2001, trecând apoi prin pandemie, ajungând până la războaiele actuale care par să anunțe vremuri și mai dramatice. Bine, unii vor spune că, până la urmă, toți trecem prin aceste crize, de ce-ar fi tinerii cei mai afectați. Răspunsul e simplu, pentru că tinerii sunt cei mai vulnerabili, economic și psihologic. Pentru că una e să treci prin crize, fiind deja „aranjat” în viață, alta e să treci prin ele la vârsta la care încă visezi și-ți faci planuri de viață. Psihologic, cel puțin, e teribil de greu de gestionat.
Iar problemele lor au repercusiuni să le zicem „politice”. Vedem asta în atitudinea lor față de politică și implicit în comportamentul lor de vot.
Conform celui mai recent sondaj IRES realizat acum două luni pe un eșantion național de tineri cu vârste între 18 și 35 de ani, trei din patru spun că nu au încredere în democrația din România (76%). Imens.
Cei mai mulți spun că „aleg răul cel mai mic” (vot negativ) și nu după criteriul aparent de bun-simț care spune că atunci când votezi trebuie să ții cont mai degrabă de profilul candidatului sau de programul lui (așa-numitul vot pozitiv). Asta se leagă perfect cu neîncrederea celor mai mulți dintre ei în democrația românească.
Doar o treime dintre ei spun că România e o țară „predictibilă”, și doar un sfert că e „echitabilă”.
Apoi, circa două treimi dintre tinerii care nu sunt la primul lor vot, deci au acum 22 de ani și peste, spun că opțiunea lor la alegerile parlamentare din acest an va fi diferită față de cea de acum patru ani. Nu cred să existe în vreo altă categorie de vârstă o asemenea „mutație”.
Lucrurile astea par să ne spună ceva extrem de important, că parcă „ni se pregătește ceva”.
O ipoteză superficială ar fi că noua generație anunță de fapt o raliere la mișcările radical-extremiste, cum s-a mai întâmplat în istorie în perioade de criză și că în cazul nostru ar putea fi vorba de AUR. Mai ales că, știm acum, la ultimele alegeri, votul tinerilor pentru partidul lui Simion a fost destul de important (peste 40% dintre votanții AUR în 2020 aveau sub 35 de ani).
Dar, dacă te uiți pe datele care vorbesc despre atitudinea lor față de politică îți dai seama că „revoluția” noii generații mai are de așteptat și că ce vedem sunt doar niște muguri firavi. În același timp, însă, nu pare a fi deloc departe și nici foarte „prietenoasă”.
Peste 70 la sută se declară neinteresați de viața politică, 66% au în plan să plece din țară (temporar sau definitiv, și vorbim aici doar de cei care încă nu au plecat). Asta nu e de bine, deloc. Dar hai să vedem și partea plină a paharului. Tinerii din România au mai multă încredere în NATO și UE decât în Biserică, asta apropo de votul pentru AUR.
Așa că, dacă e de tras o concluzie, inevitabil subiectivă și parțială, aceea e că anul ăsta nu va fi nicio revoluție la vot, că nu se va schimba mai nimic. Că tinerii din noua generație, Zoomerii, cum li se mai spune, vor boicota aceste alegeri. Dar boicotul lor nu va fi ca o retragere, ci mai degrabă ca o „declarație de război”.
Publicitate și alte recomandări video
