Caută 
1 MIN
Este cuvântul anului la Oxford University și se traduce prin putregaiul din creier. Este o expresie a melanjului confuz creat în gândirea individuală de supraconsumul de informație diversă, amestec de adevăr și ficțiune, de fapte verificate și susțineri fără temei.
Pare a fi o degenerescență care se manifestă la orice vârstă, alimentată de rețelele sociale, care pune în discuție tiparul clasic de formare a obiceiurilor culturale ale unei societăți. Ceea ce necesita înainte ani, zeci sau chiar sute de ani pentru a crea norme de comportament social, acum se produce, uneori, în decursul a câtorva zile. În spatele acestora sunt algoritmi de inteligență artificială care pretind că folosesc înțelepciunea umană acumulată în secole.
Este acest trend ireversibil? Găsim în istorie situații cât de cât asemănătoare? Ce au produs acestea, dar mai ales ce ar putea să crească pe acest putregai? Există și scenarii optimiste?
Acestea sunt provocările la care am invitat colaboratorii paginii de „Opinii” a „Ziarului de Iași” să răspundă în numărul special de sfârșit de an al cotidianului nostru.
Alexandru CĂLINESCU: „Răul e mai adânc”
Codrin Liviu CUȚITARU: „Neuroparazitologie”
Cristina DANILOV: „De ce nu poți mânca, pur și simplu, un cartof?”
Radu CUCUTEANU: „Până la moarte, boala: ciuma creierului în epoca informației”
Gabriel MURSA: „Putrezirea” creierului, o temere exagerată
Bogdan ILIESCU: „Putregaiul creierului – cel mai nou flagel recunoscut al omenirii moderne”
Nichita DANILOV: „Starea de greață informațională”
Florin CÎNTIC: „O epifanie, ce era să fie, la Mădârjac”
Alex VASILIU: „Igiena informațională”
Briscan ZARA: „Prea mult, prea rapid, prea strident”
Neculai SEGHEDIN: „Putregaiul din creier sau Creierul din putregai?”
Ciprian IFTIMOAEI: „Cât de mare e putregaiul din creierul nostru?”
Michael ASTNER: „Tokitură kinezească”
arh. Ionel OANCEA: „Mărul muşcat”
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
