Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Brexit şi altele

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Treptat, însă, chestiunea ieşirii Regatului Unit va ajunge sub autoritatea tehnocraţilor, iar liderii politici vor fi invitaţi să se apropie, fiecare după puteri şi prestigiu, de „celelalte” teme - şi nu sunt puţine.  

Sâmbătă, şefii de state şi guverne din Uniunea Europeană se vor reuni la Bruxelles, în formatul de 27 (fără Regatul Unit), pentru a discuta pe tema Brexit-ului. Va fi, probabil, o reuniune cu caracter exploratoriu, pentru că armonizarea poziţiilor naţionale e o chestiune de durată. Între timp, decizia premierului Theresa May de a dizolva Camera Comunelor şi de a convoca alegeri generale pe 8 iunie a fost relativ bine primită: conservatorii britanici nu sunt tocmai campionii popularităţii în UE, dar sunt favoriţi clari în cursa electorală, iar o  victorie convingătoare - şi o diminuare a scorului UKIP - va lărgi marja de negociere a delegaţiei britanice şi va îmbunătăţi climatul de dialog. S-ar putea ca exact acesta să fie mesajul pe care îl primesc astăzi, la Londra, preşedintele Comisiei, Jean-Cluade Juncker, şi negociatorul UE pentru Brexit, Michel Barnier.

În mod normal, liderii europeni ar trebui să se înţeleagă asupra principiului celor două faze ale dialogului, în sensul că discuţiile asupra viitoarei relaţii ar trebui să înceapă după ce s-au înregistrat suficiente progrese în chestiunea desprinderii Marii Britanii, inclusiv în privinţa statutului cetăţenilor europeni rezidenţi în Regatul Unit şi a britanicilor rezidenţi în statele-membre. Totuşi, dacă prima parte decurge bine pe fond, părţile pot trece la negocieri despre noua relaţie chiar înainte de finalizarea tuturor amănuntelor partajului. Începerea lor timpurie a negocierilor nu înlătură perspectiva unui hard Brexit, dar micşorează riscul ca el să fie însoţit de hard feelings.

Întrucât foarte mulţi demnitari europeni şi-au exprimat deja sprijinul pentru Emmanuel Macron în cursa prezidenţială franceză, nu e exclus să asistăm la noi semnale că Franţa e aşteptată la timona construcţiei europene. Tot în subsidiar, e de presupus că şefii de state şi guverne vor discuta şi pe marginea relaţiei cu Rusia, după călătoria la Moscova a Înaltului Reprezentant UE pentru afaceri externe şi politica de securitate (ÎR), Federica Mogherini. Deşi ÎR s-a întâlnit de nenumărate ori cu şeful diplomaţiei ruse, faptul că a fost prima sa vizită la Moscova, la doi ani şi jumătate de la preluarea mandatului, spune multe despre gradul de îngheţ în relaţia bilaterală. Mesajul a fost transmis pe un ton foarte politicos, nelipsind şi aprecierea pentru ariile (puţine) în care cele două părţi cooperează, dar conţinutul de bază este acelaşi: sancţiunile rămân în vigoare.  

E posibil ca liderii politici să discute şi despre relaţia cu Turcia, mai ales că ea va face obiectul întâlnirii de vineri, 28 aprilie, a miniştrilor de externe din UE. Referendumul constituţional nu a satisfăcut exigenţele unei consultări democratice, iar scorul foarte strâns ridică dubii asupra voinţei reale a electoratului. Totuşi, ultimul lucru pe care ar trebui să-l facă Uniunea ar fi să submineze, printr-o reacţie nervoasă, poziţia milioanelor de turci (practic, jumătate din electorat, dacă nu cumva au fost chiar mai mulţi) care au votat împotriva tendinţelor despotice ale preşedintelui Erdogan, într-o atmosferă deloc favorabilă democraţiei. 

În fine, chiar dacă nu va intra pe agenda oficială a întâlnirii la vârf, e posibil ca situaţia din Ungaria să fie abordată vineri, în preziua summit-ului, când liderii politici afiliaţi PPE vor discuta despre situaţia Fidesz şi despre o eventuală excludere a acestei grupări din grupul popularilor. O măsură de acest gen devine posibilă odată ce PPE decide că poate renunţa pe termen lung la un grup naţional (în prezent, din cei douăzeci şi unu de europarlamentari maghiari, Fidesz are zece reprezentanţi, iar aliatul său, Partidul Popular Creştin-Democrat, unul). Calculele reci arată că, prin ieşirea Regatului Unit, adversarii lor din PSE vor pierde grupul laburiştilor britanici, astfel că popularii pot, la rândul lor, sacrifica un partid, Fidesz, care în ultima vreme le provoacă necazuri. Probabil că europarlamentarii Fidesz vor fi primiţi cu căldură de colegii polonezi din Lege şi Justiţie în grupul conservator, mai ales că plecarea britanicilor îl va diminua considerabil.

Aşadar, va fi o întâlnire de tip Brexit şi altele. Intrăm, aşadar, într-o etapă interesantă, în care negocierile se vor derula, în teorie, doar pe canalul oficial gestionat de Michel Barnier. De văzut dacă această exigenţă, menită a scoate discuţiile de sub influenţele populiste, va putea fi integral respectată. Treptat, însă, chestiunea ieşirii Regatului Unit va ajunge sub autoritatea tehnocraţilor, iar liderii politici vor fi invitaţi să se apropie, fiecare după puteri şi prestigiu, de „celelalte” teme - şi nu sunt puţine.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

Liste electorale

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri