Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Înainte de toate, laude cu deplin temei Filialei Iaşi a Academiei Române şi deciziei principalului amfitrion, acad. Bogdan Simionescu, de a celebra Ziua Limbii Române (31 august) prin cuvântul poeziei şi al poeţilor: doi autori proeminenţi şi atât de diferiţi unul de celălalt, ca Ileana Mălăncioiu şi Emil Brumaru, de a căror substanţială rostire (lectură publică şi confesiuni) ieşenii prezenţi în Aula Magna a Filialei, am avut privilegiul de a ne bucura, profitabil intelectual şi pe o largă gamă de tonalităţi şi accente de sensibilitate lirică la o astfel de întâlnire de excelent nivel, ieşită cu mult din tiparele previzibile ale atâtor sărbătoriri şi evenimente culturale obişnuite.
Începând chiar cu, aşa zicând, distribuţia „rolurilor“ anunţată pe afiş, mai exact cel revenind „moderatorilor“ (amfitrionului-iniţiator alăturându-i-se într-o asemenea postură, neconfirmată, de fapt, şi Bogdan Creţu), de vreme ce, de o autentică moderare, nici nu avea de ce să fie nevoie şi cei doi invitaţi nu dădeau deloc semne că ar înclina să se lase „moderaţi“. Aşa încât, cât se poate de firesc şi benefic, pentru toţi cei prezenţi, prevăzuţii, din start, moderatori şi-au jucat rolul foarte moderat, absorbiţi ei înşişi, ca şi noi, toţi ceilalţi, în dialogul dintre poezia însăşi (lectura unor pagini alese, mai întâi de Ileana Mălăncioiu, apoi de Emil Brumaru) şi amplele, preţioasele adnotări şi paranteze, nu doar de detalii, culoare, geneză, evocate confesiv, ci şi de sugerată, uneori explicită, definire a raportului creaţiei fiecăruia din cei doi cu Ideea sa de poezie. În fond, trimiteri la corelaţia de fineţe şi joc al nuanţelor dintre aspiraţia individualităţii creatoare, pe de o parte, şi dominantele propriului lirism, o devenire a acestuia în timp, ca poiein şi dicţiune poetică, legate toate, deopotrivă, de temperament, experienţe trăite, lecturi fecunde şi de fidelitatea faţă de propria vocaţie.
La drept vorbind, cu greu s-ar putea imagina, cunoscându-le amândurora opera, autori mai dificil de „alăturat“, pur şi simplu, unul altuia, decât Ileana Mălăncioiu, poetă de o gravitate funciară a întregii sale creaţii (aşadar şi dincolo de poezie), şi, de cealaltă parte, ludicul prin excelenţă Emil Brumaru. Cel puţin, aşa arată ceea ce ni se impune, încă din pragul procesului, de subtil şi durabil efect modelator, al intrării noastre de cititori de poezie, în climatul, tonul şi gestica, atmosfera apte să le distingă stilistic acea variantă de rostire ce-i face unici, inconfundabili. Am ascultat-o şi alte ori pe poeta Ileana Mălăncioiu alegându-şi ca text emblematic, dintre începuturile creaţiei sale, Pasărea tăiată: o preferinţă selectivă echivalentă cu o revelatoare mărturisire de sine, prin sugestii metaforico-simbolice cu valenţe şi implicaţii psihanalizabile, dar imposibil de translat în reductive abordări alegorice. De fapt, trimiţând către un fond benefic-„tulbure“ pentru poezia autoarei, încă de timpuriu înclinată spre captarea în verb a unor stări lăuntrice şi „climate“ de enigmatice esenţă şi tâlc, în rame doar aparent narative, abisal conotative, ca în orizontul vinovăţiei copilăreşti, din Pasărea tăiată, sau al unui chtonic amintitor de unele pagini din dramaturgia lui Blaga, propriu, de pildă, teluric-totemicei călcături de urs, cu rezonanţe mitic-ritualice ce ţin de „greul pământului“.
Reţelele de roluri distribuite într-un soi de casting simbolic şi onirico-fantasmatic proiectează în Ieronim, Ierodesa, Nathaniel aceleaşi tensiuni, clivaje şi părelnicii obsedante şi în monologul direct al instanţei lirice, căruia scenariul de siluete şi voci îi accentuează sugestia de adâncă, dar secretă, aluzivă şi himerică pseudo-ficţionalitate. Autoarea este creatoarea unui univers poetic numai al ei, ca şi a unei formule de lirism al vorbirii sub mască, centrat într-o sensibilitate specială la îngemănarea de eros şi thanatos a existenţei, asumată dramatic, chiar tragic, confruntare esenţială supusă, însă, unei developări adesea sub semnul grotescului şi cu accente de necruţător grotesc, de elegie ontologică, dură, nebemolizată. Părând să trimită la zone şi straturi autobiografice, infuză de ecouri livreşti, care nu sună abstract, şi nici intertextual, parcă ezitând între nesigure chei de lectură simbolice şi fantasmatice mizanscene de psihodramă pentru sine, lirica Ilenei Mălăncioiu este perfect convergentă şi solidară, ca asumare gravă, şi cu eseistica (Vina tragică) şi publicistica ei.
Credeţi că toate acestea nu pot decât s-o îndepărteze pe poeta Urcării muntelui de lirismul „cânticelor naive“ ale lui Emil Brumaru, de jocul său aluziv, mereu senzual, uneori chiar cu un strop de perversitate în stilizările de madrigal fantezist, de subminări ironice şi alunecuşuri parodice, de vitalizante copilăriri ale dicţiunii de monolog atribuit unui eu poetic înclinat spre „poză“, umor infuz, ambiguitate, dincolo de suprafeţele cărora, mai în adânc, nu lipsesc nici irizările de sugestii şi accente mai grave? De ce măştile unora ca Detectivul Artur şi Julien Ospitalierul, alegeri simptomatice, ludic emblematizante şi de altfel menite să nu se limiteze la funcţia estetică, poietică prin excelenţă, de prezenţe-pretext pentru o asumat-provocatoare discursivizare a temelor şi leit motivelor brumariene în manieră indirectă (şi nu de Ich-lyrik) prin recurs la un astfel de melanj de narativizare, fantezism şi ludică figuraţie?
N-am văzut pe nimeni plecând, de-a lungul acelor bogate şi rodnice ceasuri, de Întâlnire cu autentica poezie şi cu reflecţia poeţilor înşişi despre scrisul lor, un elogiu implicit (şi explicit, prin dialog) adus artei şi inteligenţei invitaţilor, ca şi limbii române la Sărbătoarea ei, pe calea acestei trimiteri continui la potenţialul de creativitate al instrumentului lingvistic mânuit cu orgolioasa autoexigenţă a Poeziei.
Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, critic şi istoric literar
Cuvinte cheie: + Brumaru, Mălăncioiu, poezie
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |