Bufonul ţarului
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Bufonul ţarului

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Este lăsat să zburde, din când în când, pentru galerie, poate şi pentru a le reaminti celor interesaţi că, într-un scenariu negativ, un asemenea tip uman ar putea ajunge în posturi decizionale.

A promis, acum trei ani, că viitoarea sa incursiune în spaţiul aerian românesc va fi la bordul unui bombardier Tu-160. În fapt, încercarea nereuşită de săptămâna trecută a implicat un mult mai paşnic Boeing 737. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin n-a mai ajuns în Republica Moldova, lăsându-i neconsolaţi pe liderii transnistreni şi pe afinul său din palatul prezidenţial de la Chişinău.

Nu vom discuta aici reacţia autorităţilor române, corectă procedural şi politic. Cu tot regretul pentru inconvenientul creat celorlalţi pasageri, care s-au văzut nevoiţi să-şi schimbe planurile de călătorie, vina îi aparţine domnului Rogozin. Refuzul de a permite accesul în spaţiul aerian românesc trebuia anticipat de companie şi, într-un sens mai larg, de autorităţile ruse. Lamentaţiile privind pericolele la care au fost expuşi călătorii şi echipajul nu sunt convingătoare - pentru a nu recurge la alte adjective.

Domnul Rogozin îşi poate adăuga un nou episod eroic în CV-ul său politic, dar poziţia în organigrama Kremlinului rămâne cea de bufon. Zgomotele pe care le-a provocat, de-a lungul timpului, nu reprezintă altceva decât expresia unei copilării politice prelungite şi, din păcate, cam strâmbe. Ne-am aştepta la mai mult din partea unui demnitar însărcinat cu coordonarea industriei de apărare şi spaţiale a unei mari puteri, fost ambasador la NATO, autor al unei teze de doctorat pe tema securităţii naţionale a Rusiei în secolul XXI.

E adevărat, însă, că specializarea sa numărul unu este îngemănarea specific post-sovietică între teoria conspiraţiei şi apriga dorinţă de a ajunge în preajma puterii. Legislaţia anti-nepotism de la sfârşitul anilor ’80 l-a împiedicat pe tânărul Dmitri să intre în KGB şi să-i calce pe urme socrului său, pe atunci general. Ales în Parlamentul rus, semnează (în 1992) un proiect de rezoluţie ce afirma că dezmembrarea URSS a fost ilegală, iar autorii ei trebuie traşi la răspundere. Un an mai târziu, în timpul crizei, e ţintuit la pat de o gripă arţăgoasă exact în ziua în care Elţîn ordonă foc împotriva clădirii Dumei şi astfel pierde ocazia de a-şi demonstra eroismul. Se asociază o vreme cu generalul Lebed, apoi cu primarul Moscovei, Iuri Lujkov, ajunge şi liderul unui mic partid, dar niciuna dintre formulele politice alese nu îi permit străpungerea. Abia în 2003, când Putin îşi consolida puterea organizând el însuşi forţele de (pseudo-)opoziţie, Rogozin va fi adus în conducerea noului partid intitulat „Patria”, la solicitarea expresă a liderului de la Kremlin.

În mare măsură, opţiunea lui Putin avea la bază servilismul lui Rogozin, dar trebuie să fi contat şi abilităţile lui actoriceşti, plus modul sincer şi convingător în care vehicula temele centrale ale discursului conspiraţionist. Avusese destule ocazii să-şi demonstreze talentul: războaiele din fosta Iugoslavie, începutul extinderii NATO, dar mai ales efectele slăbirii chingilor statului, în epoca Elţîn. Discursul lui are multe în comun cu cel al lui Vladimir Jirinovski, minus talentul nativ. Dar Rogozin e mai tânăr şi poate fi dresat pentru a ocupa, în perspectivă, o funcţie importantă în menajeria lui Putin.

Preşedintele Putin s-a dovedit indulgent cu mai tânărul său protejat, chiar şi atunci când acesta a cam întrecut măsura. E vorba de reacţia lui Rogozin şi a formaţiunii sale, „Patria”, faţă de o măsură cu caracter social adoptată în 2005 şi care îngrijora segmentul mai vârstnic: o serie de beneficii „în natură” din era sovietică (diverse tichete) urmau să fie convertite în sume de bani. Rogozin a intrat în greva foamei, partidul a declarat că nu se va mai considera „forţa de elită” a Kremlinului. Dar nu a fost vorba de o ieşire din verticala puterii: spectacolul s-a încheiat şi lucrurile au revenit la normal.

În 2008, Rusia îşi pierde speranţa într-un dialog profitabil cu NATO, Rogozin este expediat la Bruxelles: era persoana potrivită pentru a le face zile fripte oficialilor serioşi ai Alianţei, măcar în plan mediatic. De aici încolo, steaua lui Rogozin urcă destul de repede. În timp, evoluţia politică a Rusiei face necesar transferul circului de la periferie - fie ea şi foarte importantă, precum reprezentarea diplomatică la NATO - înspre nucleu. Rogozin intră şi se menţine aproape de vârful echipei guvernamentale sub atât sub Putin (în perioada în care acesta a ocupat funcţia de prim-ministru, din cauza imposibilităţii de a servi trei mandate consecutive de preşedinte), cât şi sub Dmitri Medvedev.

Este lăsat să zburde, din când în când, pentru galerie, poate şi pentru a le reaminti celor interesaţi că, într-un scenariu negativ, un asemenea tip uman (desigur, nu Rogozin însuşi) ar putea ajunge în posturi decizionale. Bufonul ţarului se poate răsti la cine vrea, important este să nu-l confundăm cu ţarul. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.