Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Bugetul judeţului: cum arată şi cine l-a votat? PSD a întins o capcană

GALERIE
sedinta cj iasi
  • sedinta cj iasi
- +

Anul 2012 a fost ultimul în care veniturile instituţiilor din subordinea Consiliului Judeţean au fost egale cu bugetul de cheltuieli. În 2013 a apărut prima diferenţă, 17,2 milioane de lei, care s-a dublat până astăzi. În aceeaşi perioadă, veniturile şi cheltuielile acestor instituţii au crescut de peste 3 ori, de la 288,4 milioane în 2011 la 910 milioane, veniturile, respectiv la 945 de milioane de lei, cheltuielile. Pe ansamblu însă bugetul administraţiei judeţului a crescut doar de două ori din 2011 încoace, dar, la fel de inegal: cheltuielile mai repede decât veniturile. S-a ajuns astfel ca diferenţa dintre ele să crească de 11 ori în ultimul deceniu, cu un vârf în anul electoral 2020.

Pentru anul în curs, cheltuielile estimate, 1,476 miliarde lei, sunt cu „doar“ 280 de milioane mai mari decât veniturile, în sumă de 1,2 miliarde de lei. Faţă de anul trecut, avansul este destul de mic - 96 de milioane în plus la venituri şi doar 6 milioane la cheltuieli. Este, aşadar, acest buget unul al stagnării, cum l-au descris consilierii USR PLUS, respectiv unul cu mai puţini bani pentru investiţii, cum reproşează cei de la PSD?

De unde diferenţa venituri - cheltuieli?

„La fiecare sfârşit de an se discută de un excedent al bugetului. Sperăm că acest excedent va fi mai mic, adică să reuşim să acoperim toate cheltuielile pe care ni l-am propus“, a explicat Romeo Vatră, liderul consilierilor liberali din CJ, deficitul aparent din proiectul de buget. El a amintit şi de unele cheltuieli propuse şi neefectuate - cum e amenajarea Industrial Park de la Leţcani (8 milioane de lei) - cheltuieli care se „rostogolesc“ de pe un an pe altul.

Colegul său, Marius Dangă, vicepreşedinte CJ, ne-a precizat că proiectele multianuale finanţate prin programe europene determină în mare parte aceste neconcordanţe. El a dat exemplul restaurării clădirii fostei Chesturi, devenită o Casă a Muzeelor, lucrare care s-a întins pe mai mulţi ani, decontată pe parcurs din fonduri UE. Totuşi, deşi porneşte cu acest ecart apreciabil, la final de an execuţia bugetară nu mai conţine nicio diferenţă între venituri şi cheltuieli, iar excedentul este „trimis“ în anul următor.

Cum a funcţionat maşina de vot?

Dincolo de teoria cifrelor, consilierii judeţeni s-au măsurat ieri exclusiv în reprezentarea din plen. Practic, PNL şi PMP au trecut bugetul doar cu două amendamente ale celor de la Mişcarea Populară, respingând pe rând toate propunerile PSD şi USR PLUS.

Cristian Stanciu, liderul grupului PSD, le-a pregătit o capcană celor de la PNL, care n-au avut încotro decât să râdă şi ei alături de cei din sală. Astfel, Stanciu a dezvăluit în şedinţa de ieri că, pe lângă proiectele proprii, a „dezgropat“ câteva amendamente propuse de consilierii PNL la bugetul de 2018 - an ales la întâmplare, a ţinut el să adauge. În comisiile de specialitate, amendamentele respective au fost respinse fără drept de apel, lucru întâmplat şi în plen. Ca să facă haz de necaz, liderul consilierilor PSD a reproşat şi că un amendament al PMP a fost de fapt unul dintre cele respinse ale PSD. La vot, consilierii opoziţiei (PSD şi USR PLUS) s-au abţinut, în vreme ce unul dintre aleşii liberali, Marius Minea, angajat la Apavital, nu a participat la vot ca să evite un conflict de interese: bugetul CJ include şi o alocare de aproape două milioane de lei acestei societăţi. Scor: 19 voturi pentru, 14 abţineri.

În ce se investeşte anul acesta?

Ca în orice instituţie publică, peste jumătate din buget se duce pe funcţionare. Din ce mai rămâne, cei mai mulţi bani merg în investiţiile în infrastructura rutieră (375 de milioane de lei), spre sănătate şi către asistenţa socială. Axa Iaşi-Suceava va primi un sfert din suma alocată drumurilor, dar Romeo Vatră a subliniat că toate drumurile judeţene cuprinse în Masterplan rămase nefăcute vor fi modernizate: DJ 244D Dolheşti-Ciorteşti-Coropceni, DJ 201C limita judeţului Neamţ-Răchiteni, DJ 249 Hermeziu-Vladomira, DJ 281B Borosoaia-Plugari, DJ 282B Bivolari-Traian-Spineni. La acestea se adaugă DJ 249A, Holboca-Mânzăteşti-Bosia-Ungheni, refăcut printr-un program transfrontalier comun cu Republica Moldova.

Cititi si: Ce achiziții surpriză putem găsi în bugetul CJ: Şefii judeţului au comandat veste antiglonţ!

Dintre cele şase spitale din subordinea CJ, la „Sf. Maria“ vor ajunge 177,3 milioane lei, iar la Neurochirurgie, 160,8 milioane. Pe lângă acestea, 4 milioane de lei se vor cheltui pentru studiul de fezabilitate al Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară ce va fi construit la Miroslava, 3,9 milioane pentru documentaţia viitorului Spital de Boli Respiratorii din zona Bucium, 1,3 milioane pentru Centrul de Tratare a Infertilităţii, 6 milioane de lei pentru dotări la Maternitatea „Cuza Vodă“, 23,2 milioane lei pentru investiţii şi dotări independente la Spitalul de Neurochirurgie etc.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri