Consilierii județeni se reunesc miercuri într-o nouă ședință de plen ca să decidă asupra împărțirii a 1,8 miliarde de lei, bugetul Iașului pe anul în curs. Fără transferurile între bugete, acesta scade la 1,63 miliarde de lei, valoarea reală, în vreme ce veniturile preconizate pentru 2023 însumează 1,37 miliarde. „Deficitul bugetului general, în sumă de 263,12 milioane de lei, va fi acoperit în execuţie din suma de 233,37 milioane reprezentând excedentul bugetului local (suma de 205,54 milioane lei) şi din excedentele din veniturile proprii ale unităţilor (suma de 57,57 milioane)”, se precizează în preambulul proiectului, publicat în detaliu de data asta pe pagina Consiliului Județean.

Cititi si: În sfârșit, apar primele cifre din Bugetul județului pe 2023. Cheltuieli de funcționare mari, investiții infime

De ce are administrația județeană cheltuieli mai mari decât oricare alta din țară? „Avem șase spitale, dintre care cinci funcționează practic ca spitale regionale. O multitudine de instituții de cultură. Avem șase școli speciale, iar Direcția de Protecție a Copilului este cea mai mare din țară. Cu tot cu instituții, personalul CJ însumează 9800 de angajați”, a explicat președintele Costel Alexe în debutul prezentării bugetului de ce secțiunea de funcționare „costă” mai mult – de trei ori, mai exact – decât secțiunea de dezvoltare.

Astfel, celor șase spitale le este alocată peste jumătate (51,65 la sută) din totalul cheltuielilor, asigurărilor și asistenței sociale le revine o cincime (19,44 la sută), iar pentru transporturi, ceva mai mult de 11 procente.

Salariile înseamnă peste jumătate din buget

Pentru cei 9800 de angajați, cheltuielile de personal însumează 841,3 milioane de lei, mai mult de jumătate din bugetul consolidat al județului. Secțiunea de dezvoltare reprezintă 392,7 milioane de lei, cu 90 de milioane mai mult decât anul trecut. Din acești bani, 350 de milioane merg către investiții, diferența reprezentând transferuri sau cofinanțări al CJ la proiecte susținute din fonduri europene.

Infrastructura rutieră rămâne o prioritate, a subliniat președintele CJ, dând exemplul Axei rutiere strategice Iași-Suceava. Proiectul de buget alocă 117,8 milioane de lei lucrărilor pe cele trei loturi din județul Iași – dintre care două trebuie să fie recepționate până în martie. Costel Alexe a remarcat că întârzierea lucrărilor a dus la creșterea cheltuielilor. Potrivit propunerii de buget, numai cei 92 km de pe teritoriul județului nostru costă acum cât întregul proiect la valoarea din 2017, când s-a semnat contractul de finanțare  cu bani de la Bruxelles: 327 milioane de lei, valoarea neeligibilă crescând de la 11,5 milioane de lei în 2017 la 158,5 milioane în 2022.

Cititi si: Bugetul judeţului pe 2023. Episodul I, o prezentare ceţoasă din care se vede totuşi că Bihorul şi Clujul sunt înaintea Iaşului

Alte proiecte de drumuri sunt centura ușoară, aflată încă în stadiul realizării documentației tehnice (4,45 milioane lei), și extinderea la patru benzi a segmentului de drum județean de la ieșirea din municipiu spre Lunca Cetățuii până la intersecția cu Centura Iași-Sud, aflată de asemenea în etapa birocratică a studiilor și avizelor.

Ceva mai puțin de o treime din fondul de dezvoltare este alocat sănătății, investițiilor din spitale (111 milioane de lei), iar asistența socială va beneficia de 80 de milioane, tot pentru investiții.

Tentația împrumutului

Când a venit vorba de proiectul de restaurare a celor două clădiri preluate de la Episcopia Romano-Catolică unde funcționa până acum câțiva ani Filarmonica „Moldova”, Costel Alexe a menționat pentru prima dată posibilitatea contractării unui împrumut de aproximativ 60 de milioane de lei. Asta înseamnă echivalentul a 12 milioane de euro, cost de două ori mai mare decât estimarea făcută în 2018 pentru refacerea imobilelor respective, a mai spus șeful CJ. Întrebat până la ce sumă creditată ar putea să meargă CJ, Costel Alexe nu a putut să dea o limită. În acest moment, gradul de îndatorare al administrației județului este sub un procent (un credit a fost contractat pentru Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor, de exemplu), spre deosebire de CJ Bihor, care se apropie de 10 la sută.