Bugetul pentru pensii, între inechități știute și dezideratul sustenabilității
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 17.09.2021

Crochiuri economice

Bugetul pentru pensii, între inechități știute și dezideratul sustenabilității

GALERIE
pensii
  • pensii
- +

Recalcularea pensiilor a devenit cât se poate de stringentă datorită inechităților din sistem, care au făcut ca mulți pensionari (care nu și-au valorificat unele componente salariale - acord global, premii/prime, ore suplimentare etc.) să se adreseze instanțelor – peste 25.000 de procese în ultimii cinci ani au dus la costuri în dauna bugetului de stat de cca. 42 milioane lei. Aflăm despre toate acestea lecturând conținutul Planului Național de Relansare și Reziliență, Componenta 8 - Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii. Mai mult, în prezent se află pe rol alte 22.000 de dosare. Se estimează că, în caz de neintervenție, în următorii ani vor fi declanșate alte 50.000 de litigii; problema se agravează continuu și poate fi rezolvată doar prin recalcularea tuturor dosarelor. Numai că numărul personalului din Casa Națională de Pensii Publice este subdimensionat în raport cu acest obiectiv (s-a ajuns ca un angajat să deservească 1.800 pensionari). Preconizata acțiune de evaluare a celor peste cinci milioane dosare de pensii presupune un necesar suplimentar de măcar 1.000 angajați. Indiferent cum am privi lucrurile, în cheie bugetară ori profesională, acestea nu sunt deloc simple…

 

Dorim reziliență economică. Este cât se poate de adevărat. Dar să spunem aici pe ce ar trebui pus accentul în următorii șapte ani ori poate mai mult: reforme vizând îmbunătățirea mediului de afaceri, eficiența colectării veniturilor, sustenabilitatea finanțelor publice, eficientizarea administrației publice, consolidarea eficacității justiției și a statului de drept.

”Provocările principale ale României în context larg macroeconomic sunt legate de sistemul de administrare fiscală, mai ales capacitatea acestuia de a gestiona relația cu contribuabilii, de sistemul de pensii, care este strâns legat de problematica resurselor bugetare și de cea a forței de muncă, de relația cu mediul de afaceri și sprijinul care poate veni dinspre resursele publice - mai specific, pe baza fondurilor europene.” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Din multe motive asupra cărora ne-am oprit în unele articole deja publicate, afirmăm că sistemul de pensii se impune a fi reformat, pentru că s-a ajuns, între altele, ca în fiecare an sume tot mai mari să fie transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2.5 miliarde lei în 2019 – 12.4 miliarde lei în 2026. Astăzi, sistemul se confruntă cu provocări legate de îmbătrânire și durata redusăă a activității profesionale; de aceea se impune ”realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii, să răspundă la Recomandările Specifice de Țară 2019 și 2020, să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și să respecte principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie” (https://mfe.gov.ro/pnrr/).

Vorbind ”pe legi”, PNRR-ul stipulează că reforma presupune adoptarea unui cadru juridic al sistemului public de pensii, simultan cu înlocuirea Legii 127/2019, impunându-se stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 ani. Introducerea unei noi formule de calcul, bazată pe principiul contributivitătii, ar urma să aducă și înlăturarea inechităților din sistem derivând din existența indicelui de corecție și a stagiului complet de cotizare diferit. Executivul vede rezolvarea în această privință prin calcularea pensiei printr-o formulă „care are ca principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard și sustenabil financiar (în locul creșterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentării intereselor statului.” (https://mfe.gov.ro/pnrr/).

Se are în vedere ca prevederile noii legislații să nu vizeze doar noii pensionari, ci să se evalueze toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora. De pe acum se estimează că nivelul mediu al pensiilor va urca ”pe seama creșterii cu precădere a pensiilor mici, menținând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat” (https://mfe.gov.ro/pnrr/).

Respectiva formulă de calcul a pensiei țintește și problema indexării, pe baza unor indicatori corelați cu realitățile economice, urmărindu-se ”ca mecanismul de indexare să fie format din 100% inflația anuală și 50% din creșterea anuală a salariului mediu brut pe economie. În acest fel, va fi asigurată echivalența veniturilor din pensii, indiferent de anul pensionării. Vor fi prevăzute mecanisme împotriva indexărilor ad-hoc ale punctului de pensie, în funcție de cele mai bune practici la nivel internațional...” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). C

umva cu titlu de noutate apare faptul că se va include posibilitatea plății unei pensii minime, a cărei valoare va fi raportată la salariul minim brut pe economie (pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfăcut), doar că acordarea acesteia ”va fi condiționată de testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei”. 

 

Dorim reziliență economică. Este cât se poate de adevărat. Dar să spunem aici pe ce ar trebui pus accentul în următorii șapte ani ori poate mai mult: reforme vizând îmbunătățirea mediului de afaceri, eficiența colectării veniturilor, sustenabilitatea finanțelor publice, eficientizarea administrației publice, consolidarea eficacității justiției și a statului de drept. ”Provocările principale ale României în context larg macroeconomic sunt legate de sistemul de administrare fiscală, mai ales capacitatea acestuia de a gestiona relația cu contribuabilii, de sistemul de pensii, care este strâns legat de problematica resurselor bugetare și de cea a forței de muncă, de relația cu mediul de afaceri și sprijinul care poate veni dinspre resursele publice - mai specific, pe baza fondurilor europene.” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Din multe motive asupra cărora ne-am oprit în unele articole deja publicate, afirmăm că sistemul de pensii se impune a fi reformat, pentru că s-a ajuns, între altele, ca în fiecare an sume tot mai mari să fie transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2.5 miliarde lei în 2019 – 12.4 miliarde lei în 2026. Astăzi, sistemul se confruntă cu provocări legate de îmbătrânire și durata redusăă a activității profesionale; de aceea se impune ”realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii, să răspundă la Recomandările Specifice de Țară 2019 și 2020, să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și să respecte principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Vorbind ”pe legi”, PNRR-ul stipulează că reforma presupune adoptarea unui cadru juridic al sistemului public de pensii, simultan cu înlocuirea Legii 127/2019, impunându-se stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 ani. Introducerea unei noi formule de calcul, bazată pe principiul contributivitătii, ar urma să aducă și înlăturarea inechităților din sistem derivând din existența indicelui de corecție și a stagiului complet de cotizare diferit. Executivul vede rezolvarea în această privință prin calcularea pensiei printr-o formulă „care are ca principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard și sustenabil financiar (în locul creșterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentării intereselor statului.” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Se are în vedere ca prevederile noii legislații să nu vizeze doar noii pensionari, ci să se evalueze toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora. De pe acum se estimează că nivelul mediu al pensiilor va urca ”pe seama creșterii cu precădere a pensiilor mici, menținând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Respectiva formulă de calcul a pensiei țintește și problema indexării, pe baza unor indicatori corelați cu realitățile economice, urmărindu-se ”ca mecanismul de indexare să fie format din 100% inflația anuală și 50% din creșterea anuală a salariului mediu brut pe economie. În acest fel, va fi asigurată echivalența veniturilor din pensii, indiferent de anul pensionării. Vor fi prevăzute mecanisme împotriva indexărilor ad-hoc ale punctului de pensie, în funcție de cele mai bune practici la nivel internațional...” (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Cumva cu titlu de noutate apare faptul că se va include posibilitatea plății unei pensii minime, a cărei valoare va fi raportată la salariul minim brut pe economie (pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfăcut), doar că acordarea acesteia ”va fi condiționată de testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei”. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Restauraţia fără rest

Pavel LUCESCU

Restauraţia fără rest

Uitându-te la ce se întâmplă zilele astea în politica românească începi să-ţi dai seama că acum un an am luat de fapt o mare ţeapă şi că premierul pe care şi l-a dorit şi l-a impus Iohannis, Florin Cîţu, nu e decât versiunea sintetică şi coafată a grindenilor, tudoşilor şi dăncilelor lui Dragnea pentru fraierii de „dreapta”.

Filmuletul zilei

opinii

Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

Ioan Alexandru TOFAN

Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

Schimbările, câte sunt, par a fi făcute de un copil râzgăiat care, supărat pe ursuleţul lui, vrea să îl transforme în maşinuţă. Sunt mutate băncile, ca să fie în cerc şi nu în rând. Se dă cu var. Sunt înlocuite tablele. Iar se dă cu var. Power-point-ul este încurajat să devină un limbaj universal, aruncându-se în inactualitate însuşi fundamentul culturii noastre europene, care este cuvântul. Power-point-ul se proiectează pe un var strălucitor. Se schimbă ordinea rubricilor în diverse tabele. Concluziv, se mai dă o dată cu var.  

Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

George PLEȘU

Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

Fără nici o îndoială, muzica pe care o ascultăm şi împărtăşim cu alţii este parte a individualităţii nostre, a identităţii personale, sociale şi culturale, inclusiv prin dorinţa de a ne integra, de a corespunde sau a ne diferenţia de majoritate. Departe de a fi doar distracţie sau o experienţă pur estetică, muzica este un limbaj în sine, care se dezvoltă continuu, odată cu omenirea.

IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

Grigore ILISEI

IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

Viaţa Ecaterinei Ilisei, născută Şerbu, şi purtând din 1960 până la căsătoria din 22 noiembrie 1965 numele de Moldovan, cel a bunicilor materni, care o înfiaseră spre a o scăpa de anatema „originii nesănătoase”, stigmat al regimului comunist, a fost hărăzită de Dumnezeu să-şi rânduiască viaţa sub semnul frumuseţii. Fusese plămădită să fie chip al splendorii umane. 

pulspulspuls

Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

Una scurtă pe azi despre subiectul ultimelor zile din politichia locală: cel despre demisia anunţată dar nescrisă a conţilierului userist Iulică Răzgândică.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.