După Braşov, Oradea şi Sfântu Gheorghe, cele mai curate oraşe sunt considerate Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş.

Capitala ocupă poziţia 23 în clasamentul naţional general. 

Printre oraşele care au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără Satu Mare, Focşani, Galaţi şi Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.

La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.

Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Braşov, cu Avantgarden, Răcădău şi Centrul Civic ocupând primele trei poziţii.

Clasamentul este completat de cartierele Gruia şi Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviaţiei şi Nicolae Grigorescu (Bucureşti), Andrei Mureşanu (Cluj-Napoca) şi Pajura (Bucureşti).

La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curăţenie este Floreşti, localitate limitrofă Clujului.

„Curăţenia unui oraş este influenţată de mai mulţi factori, de la prezenţa sistemelor de colectare a deşeurilor, la proiecte de urbanism care să ofere locuitorilor mai multe posibilităţi de a avea şi păstra un oraş cât mai curat. Avem oraşe şi cartiere ce au fost taxate de către locuitorii lor din cauza lipsei containelor pentru colectarea selectivă a deşeurilor, a numărului mare de gunoaie, PET-uri sau resturi menajere aruncate pe stradă”, a declarat şeful site-urilor Storia.ro şi OLX Imobiliare. 

Peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziţii din punct de vedere al nivelului de curăţenie fiind reprezentate de Aviaţiei, Nicolae Grigorescu şi Pajura. 

Percepţia asupra curăţeniei în oraşele din România este cea de-a cincea temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017.

Până în prezent, 199.621 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro