Bunul păstor
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 03.03.2021

Bunul păstor

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

A plecat la Domnul mult prea devreme, la o vârstă la care un îndrumător spiritual îşi desăvârşeşte misiunea creştină, Prea Sfinţitul Florentin Crihălmeanu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla. Clujenii ne-au oferit cu acest prilej o lecţie de dragoste şi civilizaţie, prin felul în care au înţeles să-şi arate preţuirea pentru blândul păstor, care în cei peste 23 de ani de slujire a cucerit inimile credincioşilor. Şi nu au fost doar cei greco-catolici, aşa cum eu însumi am înţeles cu ani în urmă, atunci când l-am cunoscut, ci deopotrivă ortodocşi ori romano-catolici. 

Aşa se cuvine nu doar într-un oraş multiconfesional cum este Clujul, ci oriunde Mântuitorul lucrează în mintea şi conştiinţa oamenilor. Vrednicia lui venea din faptă şi duh, din felul în care a înţeles şi a practicat simplitatea şi smerenia, dar cu deosebire a adus pacea şi înţelegerea în cetate. I-a fost rânduit prin lucrarea proniei cereşti să fie al doilea păstor greco-catolic din inima Transilvaniei, după anii lungi ai pustiului roşu, în care această credinţă a fost interzisă brutal. Şenilele armatei de ocupaţie ruseşti şi cizmele comuniştilor autohtoni - executanţi zeloşi ai ordinelor primate de la Soviete - au trecut peste bisericile şi vieţile credincioşilor de rit greco-catolic. Ei voiau să stăpânească totul şi fără crâcnire, în vreme ce apartenenţa acestei biserici la Scaunul Romei era percepută ca un pericol. De aceea nu au avut milă faţă de credincioşi şi nici urmă de preţuire pentru misiunea pe care această biserică a avut-o în procesul renaşterii ideii şi demnităţii naţionale a românilor ardeleni. Fără lucrarea ei temeinică, fără şcolile pe care le-a ctitorit şi ideile regeneratoare pe care le-a pus în acţiune, lovind cu trecutul în prezent, e greu să ne imaginăm naşterea naţiunii române, necum să întrezărim clipa astrală a Unirii cele mari de la 1918. Toţi românii au beneficiat, indiferent de loc şi confesiune, de ideile regeneratoare, de cărţile de învăţătură şi de soluţiile fundamentate în lăuntrul creuzetului cultural, spiritual şi patriotic pe care slujitorii acestei biserici l-au zămislit. Timpul s-a întors în tenembre, în vreme ce istoria naţională a fost amputată de una din experienţele sale esenţiale, care ne amintea de originea noastră şi de vocaţia Europeană. Sovietizarea a devenit „legitimă” abia după desfiinţarea Bisericii greco-catolice, fostă biserică naţională, alături de cea ortodoxă, după Constituţia din 1923.

I-a fost dat unui ieşean, coborâtor dintr-o mamă franţuzoaică, nepoata ultimului consul francez din oraşul celor şapte coline, dar şi nepot al unuia dintre cei mai iluştri cărturari români, savantul Petru Caraman, el însuşi victimă a regimului, să-i urmeze peste un timp dureros, în scaunul Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla, eminentului patriot, rezistent anticomunist şi mărturisitor neînfricat al credinţei, Iuliu Hossu. Ce constelaţie de personalităţi se înlănţuie în acest scenariu al istoriei? Şi care înţelesuri tainice, adânc creştine ne dezvăluie istoria, dacă suntem de bună credinţă! Iuliu Hossu, episcop martir, beatificat în anul 2019 de Papa Francisc, cu prilejul vizitei sale istorice în România, în fine, episcopii restauratori, George Guţiu şi Florentin Crihălmeanu.

Cu ani în urmă am avut privilegiul să îl cunosc la Cluj, cu prilejul unei ceremonii dedicate memoriei unui alt mare şi nedreptăţit român, venerabilul Ion Raţiu. Episcopia greco-catolică redobândise greu sediul şi biserica istorice, dar între timp lucrurile se clarificaseră, de parcă nu ar fi fost proteste şi contraproteste acolo, în anii trişti ai primarului Funar. Ne-a întâmpinat un tânăr sfios, cu privire caldă şi pas măsurat, ne-a arătat sediul episcopiei, de o simplitate monastică, după care ne-a condus în salonul de festivităţi. Era chiar episcopul locului, dar nimic nu te ducea cu gândul la aceasta, într-atât de cald, de firesc şi familiar ne-a îmbrăţişat, de parcă ne-am fi cunoscut de o viaţă. Ne-a mărturisit că are rădăcini ieşene, dar nu a făcut nicio trimitere la familia lui ilustră. Aveam să aflu mai apoi aceasta, de la prietenul meu, istoricul Dănuţ Doboş.

Omul se exprima prin gesturi tandre şi o privire blândă aproape copilărească, mai mult decât prin cuvinte. Pentru cuvinte ne-a indicat pe noi, oaspeţii. Nu întâlnisem prea mulţi ierarhi, de aceea îmi imaginam că trebuie să fie nişte oameni plini de importanţa misiunii lor. Prin contrast cu aşteptările/ prejudecăţile mele, omul Florentin Crihălmeanu te îmbrăţişa cu privirea şi te invita să îi devii prieten. Am înţeles atunci cât de frumoasă, creştină şi autentică podoabă este simplitatea. Astăzi îmi imaginez că dacă l-aş fi întâlnit pe stradă, primul îndemn, pe care ţi-l sugera chiar el, ar fi fost să-l salut prieteneşte: „Ce mai faci, Florentin?”. Dar pentru că nu am avut prilejul acestei familiarităţi, acum trebuie să spun cu tristeţe în suflet: Drum lin printre stele, bunule păstor!

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Euro contra dezinformării

Lucian DÎRDALA

Euro contra dezinformării

Indiferent dacă se va adopta sau nu o soluţie instituţională în chestiunea dezinformării chineze, o alocare corespunzătoare de resurse în această direcţie ar fi un pas explicabil, dacă se doreşte restabilirea credibilităţii EEAS ca promotor ferm al valorilor Uniunii Europene.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Saboţii lui Claude (III)

Florin CÎNTIC

Saboţii lui Claude (III)

Editura Sedcom Libris din Iaşi a publicat recent un volum de memorii1 semnat de Claude Karnoouh, cu ocazia unei frumoase aniversări a acestuia. Şi cartea, şi autorul merită din plin atenţia noastră.

Un norocos

Radu PĂRPĂUȚĂ

Un norocos

Prin '90 sau '91 am nimerit la o consfătuire a oamenilor de afaceri din România şi Basarabia. Căzusem şi eu popâc acolo în calitatea-mi ambiguă de jumătate ziarist, jumătate - drace călugăre - de pârât om de afaceri! 

Experienţa Ciceu - Cicero

Alex VASILIU

Experienţa Ciceu - Cicero

Couperin, Scarlatti, Carl Philipp Emanuel Bach, Johann Sebastian Bach, Mozart, Beethoven, Chopin, Ceaikovski sunt nume fundamentale pentru istoria culturii. Creaţia lor este ascultată în săli de concerte, de recital, în catedrale, în teatre lirice, în festivaluri. Profesioniştii, publicul european s-au obişnuit de secole cu ideea corect-confortabilă că partiturile compozitorilor menţionaţi fac parte din categoria muzicii academice (pentru că se învaţă în academii, universităţi şi conservatoare), din categoria muzicii clasice, serioase.

pulspulspuls

Iată nivelul lui Peni Hill de Bahlui: zero barat, în materie!

Iată nivelul lui Peni Hill de Bahlui: zero barat, în materie!

Iacătă, stimaţi telespectatori, că abia la cinci zile de la marele eşec politic al micului edil Peni Hill ies la iveală sforile care s-au rupt în conţilul local vinerea trecută, de la atâta tras în disperare de ele. 

Caricatura zilei

Pe scena Operei din Iași

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.