Potrivit specialiștilor, fenomenul are la bază mecanisme cerebrale bine definite, amplificate de excese, lipsa somnului și schimbarea bruscă de ritm.

După o perioadă cu mese abundente, program dereglat, multe interacțiuni sociale și ore târzii de culcare, creierul intră într-o fază de reajustare.

Din perspectiva neuroștiinței, fiecare acțiune presupune un calcul inconștient între efortul depus și recompensa așteptată.

După sărbători, acest echilibru se strică: orice efort pare mai mare, iar beneficiile, mai puțin atractive.

În acest context, creierul optează pentru soluția cea mai economică: scăderea implicării și prioritizarea odihnei. Este un mecanism de protecție și conservare a energiei, nu un defect personal.

Ce spun cercetările

Potrivit lui Gérard Derosière, cercetător în neuroștiințe la INSERM, anumite regiuni ale creierului evaluează separat anticiparea efortului și anticiparea recompensei și abia apoi combină aceste informații pentru a decide acțiunea. După sărbători, acest sistem de evaluare este perturbat.

Oboseala crește percepția efortului, scăderea stimulării emoționale diminuează valoarea recompensei, iar revenirea la rutină strictă face ca beneficiile să pară mai puțin atractive. Creierul concluzionează că „nu mai merită efortul”. Citește mai mult pe defapt.ro.

Publicitate și alte recomandări video