anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

C.T. Popescu, Cristi Puiu şi jurnalismul în cheie moral corectă de pe malurile Dâmboviţei

GALERIE
Alexandru Lazescu
  • Alexandru Lazescu
- +

Intoleranţa agresivă faţă de orice puncte de vedere contrare evidenţiată din plin în cursul linşajului mediatic la care a fost supus regizorul Cristi Puiu sunt semne ale unei îngrijorătoare degradări sociale.

O intervenţie de 3:37 minute a regizorului Cristi Puiu înaintea avanpremierei ultimului său film, „Malmkrog”, proiectat în aer liber la TIFF Cluj, în care a spus, între altele, că este inuman să fii nevoit să vizionezi un film de 200 de minute cu masca pe figură, a provocat o adevărată furtună în spaţiul public, inflamând spiritele şi în mass media, şi pe reţelele sociale. S-a grăbit să reacţioneze, de o manieră inchizitorială, cine altul decât C.T. Popescu, care de multă vreme practică la Bucureşti un discurs care iată, putem fi mândri de asta, este în deplin sincronism, cel puţin ca ton, cu noul „jurnalismul în cheie moral corectă promovat intens la New York Times. Semn că „newspeak”-ul, limbajul imaginat de Orwell în „1984”, adică ceea ce numim astăzi „corectitudine politică”, are bune şanse să prindă rădăcini şi la noi.

Dl. Puiu a făcut o măgărie agitatorică menită să-i promoveze, filmul s-a dezlănţuit C.T. Popescu la Digi24, înfierându-l aspru nu doar pe regizor, ci şi pe cei din public care l-au aplaudat, în loc să-l huiduie cum s-ar fi cuvenit, pe care i-a descris drept nişte „hominizii cretini sau ticăloşi. În acest gen de judecată maniheistă, în fapt un arogant proces de intenţie, orice părere legată de pandemie care diferă de a sa, care se întâmplă să coincidă matematic cu cea a autorităţilor, este ori tâmpă, ori interesată. Nu se poate nicidecum altfel. Însă diatriba nu se opreşte aici. După ce a ţinut să precizeze că „ar trebui să alăture şi calificativul «nesimţit» la ceea ce a făcut dl. Puiu”, îl acuză pe regizor care ar fi transmis public, nici mai mult, nici mai puţin decât un „îndemn la revoluţie atunci când a spus că „au fost nişte oameni indisciplinaţi în '89 care au spus NU dictaturii, de aceea puteţi acum să vedeţi filme la TIFF”.

Imediat am asistat la o multiplicare mediatică de tip epidemic, ca să fim în ton cu vremurile, a discursul inchizitorial al lui C.T. Popescu. Mass media s-au întrecut în a reda conştiincios înfierarea expusă la Digi24. „Jurnalistul Cristian Tudor Popescu îl consideră «agitator» pe cineastul Cristi Puiu, care nu este de acord cu purtarea măştii în aer liber, titrează, de pildă, Adevărul. „CTP, umilinţă cruntă pentru Cristi Puiu: Ar trebui să-l consider idiot, se grăbesc să ne informeze ProTv şi Capital. Şi pe Facebook criticile au curs val. Unii care până de curând vorbeau despre el cu admiraţie ca despre un reprezentant de frunte al cinematografiei autohtone, care prin premiile luate la marile festivaluri internaţionale, prin invitaţiile primite de a face parte din jurii prestigioase (chiar în acest moment este nominalizat în juriul Festivalului de la Veneţia) ne face cinste, face să se vorbească despre România, regretă acum astfel de rătăciri. De fapt, zic ei, nici filmele sale nu sunt cine ştie ce.

Dar cum e cu îndemnul la o nouă revoluţie? Oricine îşi dă osteneala să urmărească videoclipul de 3 minute şi jumătate poate constata că Cristi Puiu nu a făcut nici un fel de îndemn la revoluţie. Nici măcar nu a îndemnat pe nimeni să nu poarte mască. A spus, de altfel, că şi el poartă mască în spaţii închise şi încearcă să păstreaze, disciplinat, distanţa socială. A criticat doar maniera arogantă, în opinia sa, în care autorităţile gestionează comunicarea cu populaţia şi unele măsuri excesive. A făcut în acelaşi timp un apel la păstrarea unui sănătos spirit critic pentru a împiedica derapajele în ceea ce priveşte restricţiile de care orice guvernare este tentată, sub flamura „binelui comun”. Putem fi sau nu de acord, desigur, cu felul în care el vede lucrurile, dar asta este foarte departe de îndemnul la revoluţie inventat pentru a da o dimensiune eroică luptei cu astfel de „negaţionişti” periculoşi.

Avertismentul lui Cristi Puiu însă nu ar trebui deloc ignorat. Dacă îi dăm la o parte pe cei care neagă, pur şi simplu, prosteşte, însăşi existenţa coronavirusului şi sunt împotriva unor măsuri elementare de igienă sanitară, există un evantai relativ larg de păreri privind maniera în care trebuie gestionată criza provocată de pandemie, în plan medical şi economic. În ciuda pretenţiei multor guverne că acţionează în conformitate cu „recomandările experţilor”, a „ştiinţei în materie”, în realitate lucrurile sunt mult mai neclare şi confuze. De fapt nu există nicidecum certitudini. Sunt multe necunoscute, estimările şi recomandările „experţilor” se schimbă permanent, adesea la 180 de grade. Modelele epidemiologice care prevedeau milioane de morţi s-au dovedit, din fericire, eronate. În faza iniţială purtarea măştilor a fost denunţată ca fiind ineficientă, dacă nu chiar contraproductivă, pentru personalul nemedical. Apoi a devenit obligatorie. Dar semnele de întrebare nu se opresc aici. Care este adevărata rată a mortalităţii? Câţi mor având COVID-19 şi câţi mor de COVID-19? Care este distanţa socială sigură? Cât de contagios este virusul? Ce procent de purtători sunt asimptomatici?

De aceea raportarea la „ştiinţă” nu trebuie ignorată, dar nici nu trebuie tratată ca un extras din sfânta scriptură. Mai ales în cazul politicienilor care şi la noi, şi prin alte părţi au făcut din pandemie un teren de confruntare politică. În fond, distanţa dintre avertismentele şi recomandările fireşti de care trebuie să ţii cont într-o astfel de pandemie şi cultivarea unei adevărate isterii, cu precădere în mass media, nu este foarte mare. Se poate trece uşor peste linia roşie cu consecinţe în plan social potenţial grave pe termen lung. Într-o dezbatere alături de Francis Fukuyama, găzduită recent de revista The American Interest, prilejuită de lansarea ultimei sale cărţi, The Virus In The Age of Madness, filosoful francez Bernard-Henry Levy cita un celebru medic german de la sfârşitul secolului al XIX-le, care spunea că „o epidemie este un fenomen social cu unele aspecte medicale.

Până la urmă fondul problemei nu este dacă suntem sau nu de acord cu Cristi Puiu. Fiecare este liber să aibă părerea lui. Însă nimic din cele spuse de el la Cluj nu justifică isteria creată şi jignirile la care a fost supus ulterior în mass media sau pe reţelele sociale. În jurnalism, dar şi în viaţa de zi cu zi intoleranţa agresivă, absenţa îndoielii şi a spiritului critic sunt semne ale unei îngrijorătoare degradări sociale. După cum remarca Teodor Baconschi, într-o postare pe Facebook pe acelaşi subiect, „e degradant felul în care numeroşi compatrioţi - vădit prost crescuţi şi schimonosiţi de resentimente obscure - mânjesc cu măscări suburbane numele şi opera unui artist care le contrazice ideile fixe.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Se mai câştigă voturi în România cu majorări fictive de pensii?

Cosmin PAȘCA

Se mai câştigă voturi în România cu majorări fictive de pensii?

Din 2012 încoace, neîntrerupt (inclusiv în timpul Guvernului Cioloş) PSD- PRO România, UDMR şi ALDE au controlat jocul legislativ. Se apropie sfârşitul, iar această majorităte toxică a ales să-şi facă ieşirea din scenă cu un foc de artificii de povestit nepoţilor. Lăsat nesupravegheat, „focul” va părjoli o ţară, dar asta a fost ultima lor grijă.

Filmuletul zilei

opinii

Folcloristică

Codrin Liviu CUȚITARU

Folcloristică

„Tremurând, un băietan s-a ridicat şi a spus, în încuviinţarea îngrozită a întregului amfiteatru, că nu făcuseră altceva decât să scrie ce învăţaseră din notiţele Pravoslavinei, ea fiind singura care le avea integral... În aritmie cardiacă, privind-o feroce pe Ţăcănel, am reuşit să îngaim o singură întrebare - Şi cu calul, cu calul cum e? Cu ochi de căprioară rănită, studenta a sărit în picioare şi a nechezat solemn - Mihahaha!”

Despre Iaşi (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre Iaşi (II)

În ciuda faptului că Iaşul a recuperat mult din deficitul de modernitate în raport cu oraşele Timişoara şi Cluj, au existat în aceste evoluţii şi numeroase sincope. 

Incremenirea în ignoranţă

Bogdan ILIESCU

Incremenirea în ignoranţă

sau Eşecul revoluţiei ştiinţifice

pulspulspuls

Peni Hill l-a adus iar la notar pe unchiul Vasile. De data asta nu cu case, ci cu mălai

PULS

Peni Hill l-a adus iar la notar pe unchiul Vasile. De data asta nu cu case, ci cu mălai

Noi veşti de pe vechiul front electoral, stimaţi telespectatori, acum la spartul târgului, cu trei zile înainte de alegeri. O păsărică ce îşi are cuibuleţul chiar sub streaşina unui vestit notar din târg ne-a ciripit zilele trecute că, într-o zi de dimineaţă, aşa mai pe răcoare, cine credeţi că a călcat pragul stabilimentului?

Caricatura zilei

Șoric

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.