vineri, 29.03.2024
Ştim deja, în urma procesului de anexare a Crimeei, că o bună parte din opinia publică rusă rămâne captivă ispitei achiziţiilor teritoriale, mai degrabă decât formelor indirecte de dominaţie. Aşadar, pentru regimul Putin, încorporarea „republicilor populare” Doneţk şi Luhansk ar fi un succes de imagine.
Aşa cum era de aşteptat, abundă informaţiile despre planurile politice ale Kremlinului în teritoriile ucrainene ocupate. O bună parte dintre ele sunt, probabil, creaţii ale aparatului rus de propagandă, însă uneori apar şi prognoze demne de atenţie, susţinute de informaţii pe care structurile specializate occidentale le consideră credibile. Între acestea din urmă se numără şi cea menţionată de ambasadorul american la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Michael Carpenter, care anticipează o decizie a Moscovei de anexare a „republicilor” Doneţk şi Luhansk, după organizarea unor aşa-zise referendumuri. Ar fi vorba, potrivit oficialului american, de un proces rapid, conducerea rusă dorind ca el să demareze chiar în această lună.
Desigur, s-ar putea ca acest scenariu să nu se concretizeze. Discuţia de mai jos este justificată, însă, de faptul că el este plauzibil şi ne oferă posibilitatea de a aborda câteva aspecte politice ce completează componenta militară, a cărei analiză e bine să o lăsăm în seama specialiştilor. Aşadar, pare logic ca, în lipsa promisei victorii decisive împotriva „neonaziştilor” de la Kiev, regimul Vladimir Putin să le ofere susţinătorilor un prim set de rezultate politice.
Nu este un secret pentru nimeni că, pentru Kremlin, cea mai bună cale de a proteja drepturile unei populaţii rusofone din afara graniţelor este de a aduce teritoriul respectiv în interiorul graniţelor ruse. O dovadă, dacă mai era nevoie, o reprezintă chiar parodia din 21 februarie (trei zile înainte de invazie), cu acea şedinţă a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse în care şeful spionajului extern s-a pierdut cu firea şi, în loc să-şi declare sprijinul faţă de independenţa celor două republici autoproclamate, a susţinut încorporarea lor în Rusia. Şi probabil că nici acei oameni obişnuiţi din Donbas care, din motive multe şi diverse, se tem de Kiev şi ţin partea Moscovei, nu ar fi decât pe jumătate mulţumiţi de plasarea regiunii lor în cadrul unui stat nou, artificial şi fragil format din teritoriile sud-estice ale Ucrainei.
Aceasta nu înseamnă că un astfel de proiect etatic nu ar putea fi util pentru gestionarea altor teritorii pe care Moscova le-ar putea dori desprinse din Ucraina (ceea ce nu înseamnă că va şi reuşi în această încercare) - este cazul zonei din jurul oraşului Kherson, despre care ambasadorul Carpenter sugerează că ar putea urma un model similar. Însă, din multe puncte de vedere, republicile autoproclamate Doneţk şi Luhansk au un profil diferit şi, în consecinţă, ar putea urma şi o traiectorie diferită faţă de teritoriile de la vest de Mariupol pe care Rusia le-ar putea controla, la sfârşitul ostilităţilor.
Ştim deja, în urma procesului de anexare a Crimeei, că o bună parte din opinia publică rusă rămâne captivă ispitei achiziţiilor teritoriale, mai degrabă decât formelor indirecte de dominaţie. Aşadar, pentru regimul Putin, încorporarea „republicilor populare” Doneţk şi Luhansk ar fi un succes de imagine. Dar în ambele regiuni - mai ales în prima - există porţiuni importante de teritoriu rămase sub control ucrainean, şi e puţin probabil ca ele să fie cucerite în timp util pentru ca Vladimir Putin să declare misiunea îndeplinită, în ziua de 9 mai. Apoi, organizarea unor referendumuri ar presupune întoarcerea prealabilă a refugiaţilor - atât a celor plecaţi de bunăvoie, cât şi a celor deplasaţi în scop propagandistic, înainte de începerea ostilităţilor, spre a puncta aşa-zisa ferocitatea forţelor ucrainene. Altfel, efectul de legitimare post-factum a soluţiei atinse prin mijloace militare ar fi incomplet.
Însă, aşa cum bine se ştie, Rusia nu a câştigat încă bătălia în Donbas, iar până la ziua victoriei împotriva Germaniei hitleriste mai este ceva mai puţin de o săptămână. Conform informaţiilor prezentate de ambasadorul Carpenter, conducerea rusă nu vrea să mai aştepte, preferând să declanşeze procesul de anexare cel târziu la mijlocul acestei luni. Aceasta ar însemna, probabil, compromiterea oricărei şanse de găsirea a unei soluţii politice, fie ea şi provizorie, pentru oprirea ostilităţilor. De asemenea, ea ar marca şi îngheţarea pe termen mediu a posibilităţilor de dezescaladare a crizei Rusia - Occident şi, odată cu ea, sfârşitul iluziilor că, nu peste mult timp, companiile din Vest se vor întoarce să facă bani în Rusia, iar politicienii occidentali îşi vor putea relua dialogul cu un Vladimir Putin reîntors la raţionalitate.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |