Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Cadou de 9 Mai

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Ştim deja, în urma procesului de anexare a Crimeei, că o bună parte din opinia publică rusă rămâne captivă ispitei achiziţiilor teritoriale, mai degrabă decât formelor indirecte de dominaţie. Aşadar, pentru regimul Putin, încorporarea „republicilor populare” Doneţk şi Luhansk ar fi un succes de imagine.

Aşa cum era de aşteptat, abundă informaţiile despre planurile politice ale Kremlinului în teritoriile ucrainene ocupate. O bună parte dintre ele sunt, probabil, creaţii ale aparatului rus de propagandă, însă uneori apar şi prognoze demne de atenţie, susţinute de informaţii pe care structurile specializate occidentale le consideră credibile. Între acestea din urmă se numără şi cea menţionată de ambasadorul american la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Michael Carpenter, care anticipează o decizie a Moscovei de anexare a „republicilor” Doneţk şi Luhansk, după organizarea unor aşa-zise referendumuri. Ar fi vorba, potrivit oficialului american, de un proces rapid, conducerea rusă dorind ca el să demareze chiar în această lună.

Desigur, s-ar putea ca acest scenariu să nu se concretizeze. Discuţia de mai jos este justificată, însă, de faptul că el este plauzibil şi ne oferă posibilitatea de a aborda câteva aspecte politice ce completează componenta militară, a cărei analiză e bine să o lăsăm în seama specialiştilor. Aşadar, pare logic ca, în lipsa promisei victorii decisive împotriva „neonaziştilor” de la Kiev, regimul Vladimir Putin să le ofere susţinătorilor un prim set de rezultate politice.

Nu este un secret pentru nimeni că, pentru Kremlin, cea mai bună cale de a proteja drepturile unei populaţii rusofone din afara graniţelor este de a aduce teritoriul respectiv în interiorul graniţelor ruse. O dovadă, dacă mai era nevoie, o reprezintă chiar parodia din 21 februarie (trei zile înainte de invazie), cu acea şedinţă a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse în care şeful spionajului extern s-a pierdut cu firea şi, în loc să-şi declare sprijinul faţă de independenţa celor două republici autoproclamate, a susţinut încorporarea lor în Rusia. Şi probabil că nici acei oameni obişnuiţi din Donbas care, din motive multe şi diverse, se tem de Kiev şi ţin partea Moscovei, nu ar fi decât pe jumătate mulţumiţi de plasarea regiunii lor în cadrul unui stat nou, artificial şi fragil format din teritoriile sud-estice ale Ucrainei.

Aceasta nu înseamnă că un astfel de proiect etatic nu ar putea fi util pentru gestionarea altor teritorii pe care Moscova le-ar putea dori desprinse din Ucraina (ceea ce nu înseamnă că va şi reuşi în această încercare) - este cazul zonei din jurul oraşului Kherson, despre care ambasadorul Carpenter sugerează că ar putea urma un model similar. Însă, din multe puncte de vedere, republicile autoproclamate Doneţk şi Luhansk au un profil diferit şi, în consecinţă, ar putea urma şi o traiectorie diferită faţă de teritoriile de la vest de Mariupol pe care Rusia le-ar putea controla, la sfârşitul ostilităţilor.

Ştim deja, în urma procesului de anexare a Crimeei, că o bună parte din opinia publică rusă rămâne captivă ispitei achiziţiilor teritoriale, mai degrabă decât formelor indirecte de dominaţie. Aşadar, pentru regimul Putin, încorporarea „republicilor populare” Doneţk şi Luhansk ar fi un succes de imagine. Dar în ambele regiuni - mai ales în prima - există porţiuni importante de teritoriu rămase sub control ucrainean, şi e puţin probabil ca ele să fie cucerite în timp util pentru ca Vladimir Putin să declare misiunea îndeplinită, în ziua de 9 mai. Apoi, organizarea unor referendumuri ar presupune întoarcerea prealabilă a refugiaţilor - atât a celor plecaţi de bunăvoie, cât şi a celor deplasaţi în scop propagandistic, înainte de începerea ostilităţilor, spre a puncta aşa-zisa ferocitatea forţelor ucrainene. Altfel, efectul de legitimare post-factum a soluţiei atinse prin mijloace militare ar fi incomplet.

Însă, aşa cum bine se ştie, Rusia nu a câştigat încă bătălia în Donbas, iar până la ziua victoriei împotriva Germaniei hitleriste mai este ceva mai puţin de o săptămână. Conform informaţiilor prezentate de ambasadorul Carpenter, conducerea rusă nu vrea să mai aştepte, preferând să declanşeze procesul de anexare cel târziu la mijlocul acestei luni. Aceasta ar însemna, probabil, compromiterea oricărei şanse de găsirea a unei soluţii politice, fie ea şi provizorie, pentru oprirea ostilităţilor. De asemenea, ea ar marca şi îngheţarea pe termen mediu a posibilităţilor de dezescaladare a crizei Rusia - Occident şi, odată cu ea, sfârşitul iluziilor că, nu peste mult timp, companiile din Vest se vor întoarce să facă bani în Rusia, iar politicienii occidentali îşi vor putea relua dialogul cu un Vladimir Putin reîntors la raţionalitate. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri