Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Călătoria umanităţii: originile bogăţiei şi inegalităţii

GALERIE
Aurelian Plopeanu
  • Aurelian Plopeanu
- +

Titlul articolului este cel al ultimei cărţi pe care economistul american Oded Galor a publicat-o în 2022 la editura Penguin Random House LLC. În baza acestei apariţii editoriale, autorul a susţinut o conferinţă în cadrul Global Labor Organization (GLO), amfitrion fiind reputatul profesor german Klaus F. Zimmermann, preşedintele GLO şi membru al Academiei Germane de Ştiinţe (Academia Leopoldină) şi al Academiei Europaea. Ideile de mai jos sunt extrasedupăparcurgereaintegrală a conferinţei.

Aşa cum am prezentat în articolul precedent, după Revoluţia Industrială, multe dintre naţiunile lumii au trecut de la stadiul asociat cu stagnarea seculară (un blestem vreme de aproximativ 300.000 ani, numit de Galor ca Epocă Malthusiană) la unul al creşterii economice. Astfel, după 1870, se poate vorbi, în termenii săi, de un aşa-numit Regim al Creşterii Economice Moderne. Acesta fusese precedat, vreme de mai bine de un secol, de un Regim Post-Malthusian, unul de tranziţie între cele două regimuri.

Deşi inegal, acest proces de expansiune economică are explicaţii profunde care trebuie descoperite şi scoase la lumină pentru a putea înţelege de ce unele state au performat mai bine şi mai rapid decât altele. Galor propune o întoarcere în trecut, acolo unde se pot găsi cheile pentru a descifra dinamica completamente neliniară a transformărilor pe care statele lumii încep să le înregistreze, în special după sfârşitul Revoluţiei Industriale. Epoca Malthusiană, care acoperă 99.9% din istoria umanităţii cunoscute, este caracterizată de o constanţă remarcabilă. Însă, cu deosebire spre finalul acesteia, se observă unele mişcări ondulatorii care anunţă o schimbare şi sugerează un anumit dinamism. Perioada aceasta poate fi asemuită cu un vulcan care „dormitează” lungi perioade de timp, însă, la un moment dat, fumegă şi anunţă revenirea la viaţă, putând să erupă oricând. În cazul nostru, triada progres tehnologic-creştere demografică-adaptabilitate reprezintă combinaţia-cheie care generează schimbarea de paradigmă: trecerea de la stagnarea seculară la creşterea economică modernă.

Aşa cum apa se transformă în aburi numai după ce atinge un anumit nivel critic de temperatură, aşa s-a întâmplat şi în istoria umanităţii. Tehnologia, la un anumit moment, evolua într-un mod nemaiîntâlnit, astfel încât populaţia a fost efectiv nevoită să facă pasul de la stadiul de dezvoltare agricolă la cel al creşterii economice bazate pe industrie. Cu alte cuvinte, populaţia a fost forţată de această dinamică neintenţionată să investească în urmaşii săi, iar investiţia trebuia susţinută din rate de economisire care au modificat structura familială. Familiile au ales să îşi reducă dimensiunea pentru a putea să susţină investiţia în educaţia progeniturilor.

Revenind în actualitate, Oded Galor încearcă să răspundă convingător la întrebarea: „Care sunt cauzele inegalităţii pe glob?” Se invocă o serie de factori care evidenţiază aceste inegalităţi, de la ratele diferite de acumulare a capitalului uman şi fizic, până la cele legate de nivelul tehnologic. Însă, alte întrebări trec în prim plan: „de ce unele ţări nu reuşesc să investească în capital fizic şi uman?” sau „de ce unele nu pot să adopte şi să susţină tehnologii avansate?”. Explicaţiile pot fi date de caracteristicile instituţionale, culturale, geografice şi societale.

Multă cerneală a curs pentru a explica rolul instituţiilor în progresul societăţilor umane. Unele instituţii sunt numite inclusive şi conduc la asigurarea unei prosperităţi durabile. Altele, de tip extractiv, blochează dezvoltarea economică şi supun comunităţile la sărăcie şi la lipsa unei perspective salvatoare. Aşa-numitele momente critice apărute pe scara istoriei în mod neprevăzut au asigurat schimbări şi transformări instituţionale cu efect benefic şi sustenabil. Spre pildă, este invocat acel moment petrecut undeva pe la mijlocul secolului al XIV-lea în Evul Mediu, când Ciuma Neagră a decimat populaţia lumii. Însă consecinţa neintenţionată a fost aceea că, în condiţiile unei penurii evidente a forţei de muncă, feudalismul a pierdut enorm din turaţie, mai ales în arhipelagul britanic. Astfel, s-a produs o serie de transformări instituţionale majore, de la emergenţa drepturilor de proprietate la industrializare. De asemenea, se arată cum Revoluţia Glorioasă (1688-1689) din Anglia a permis trecerea de la un sistem monarhist absolutist la unul constituţional, schimbare care a dezlănţuit forţe neprevăzute care au condus, inevitabil, la industrializare şi progres economic.

Galor afirmă că instituţiile evoluează gradual şi sunt influenţate de aceşti factori critici, de multe ori neprevăzuţi. Printre aceştia, cei culturali sunt extrem de puternici şi influenţi. Spre exemplu, diferenţa dintre nordul mai bogat al Italiei şi sudul mai sărac este dată de prezenţa acestor elemente culturale modelatoare. Capitalul social s-a dezvoltat eminamente în nord, generând comportamente productive, pe când în sud s-au întărit legăturile familiale care nu au încurajat astfel de comportamente. Religia a jucat un rol esential. Iudaismul îi obliga pe credincioşi să ştie să citească încă din secolul I. Reforma protestantă a avut un rol preeminent în apariţia /consolidarea capitalismului în Occident. Cu toate acestea, se remarcă faptul că factorii culturali s-au adaptat condiţiilor de mediu. Spre pildă, acolo unde exista un randament superior al culturilor agricole, indivizii îşi „amputau” gratificaţiile imediate şi îşi dezvoltau o mentalitate orientată spre viitor. Sau, în condiţiile unui mediu extrem de vitreg, aceştia căpătau o rezistenţă ridicată la risc, ceea ce, ulterior, a condus la apariţia unui aşa-numit spirit antreprenorial activ.

Aşadar, în noua lumină a argumentelor de mai sus, aşa cum Galor remarcă, triada progres tehnologic-creştere demografică-adaptabilitate, care s-a expandat din ce în ce mai tare, nu a funcţionat ca într-un vid, ci a fost influenţată de factori culturali şi instituţionali specifici. În plus, variabilele care oferă indicii despre condiţiile geografice sau diversitate umană şi socială au stimulat elementele acestei triade magice. Aceasta din urmă a funcţionat şi a generat rezultate inegale datorate ritmurilor diferite de acţiune şi perioadelor de timp neomogene. După Oded Galor, cei mai importaţi factori care au condus la apariţia inegalităţilor de dezvoltare ale naţiunilor variază de la factorii identificaţi foarte devreme pe scara istoriei până la cei geo-climatici, culturali şi instituţionali.

Cu toate acestea, Galor nu e de acord cu teoria determinismului istoric. El militează pentru particularism naţional, cultural şi istoric atunci când se concepe designul politicilor publice. Nu este de acord cu o politică unică, după modelul Consensului de la Washington. Spre pildă, naţiunile care nu beneficiază de condiţii de mediu favorabile agriculturii, ar trebui să se gândească să construiască politici educaţionale care să stimuleze mentalitatea orientată spre viitor. În lipsa resurselor solice sau subsolice, ideile care pot prinde rădăcini, astfel încât să capete concreteţe în societate, pot face lumea un loc mai bun şi mai prosper.

Inima sus!

Aurelian-Petruş Plopeanu este cercetător CS II dr. habil. şi director al Departamentului de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Institutului de Cercetări Interdisciplinare, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi cadru didactic asociat al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri