CALCULE Cum și cine ar putea face majoritate în viitorul Consiliu Local? Partidul primarului, în opoziție: scenariu posibil

În cursa electorală pentru CL Iași, 11 partide au depus liste cu aproape 300 de candidați. O listă completă depusă de o organizație politică trebuie să aibă 35 de nume: 27 titulari și 8 supleanți, în contextul în care CL are în componență 27 de consilieri.

Pentru a forma majoritatea în deliberativ, un partid trebuie să câștige 14 mandate. Sondajele realizate în ultimele săptămâni arată că este improbabil ca o organizație politică locală să reușească o astfel de performanță. Pentru a avea reprezentanți în viitorul deliberativ, un partid trebuie să obțină minimum 5% dintre voturile valabil exprimate – un astfel de procent poate asigura inclusiv două mandate.

Partidele care au candidați la CL sunt PNL, ADU (USR+PMP+FD), PSD, AUR, România ECO, Verzii, PSI, Pro România, FD, PUSL și LEU. Primele patru sunt favorite în a trece pragul electoral, cel puțin așa arată sondajele făcute de aceste organizații politice, dar nu sunt excluse surprize, în sensul trecerii pragului electoral, de către cel puțin încă un partid dintre cele enumerate mai sus.

În CL sunt posibile trei scenarii, în situația în care partidul câștigător nu deține majoritatea: o alianță care să asigure majoritatea calificată (19 voturi – cu un astfel de număr pot fi aprobate toate proiectele supuse dezbaterii), una care să asigure majoritatea simplă (14 voturi – pot fi aprobate toate proiectele, cu excepția celor care țin de înstrăinarea patrimoniului public) și o guvernare locală minoritară în care opoziția are un număr mai mare de mandate.

 

Ce posturi publice vor fi pe masa negocierilor

 

Cu un partid câștigător în alegeri, dar fără majoritate în CL, în deliberativ va fi formată, teoretic, o alianță din cel puțin două organizații politice. O majoritate calificată (19 voturi) ar putea fi atinsă, de exemplu, prin intermediul unor alianțe de tipul PNL-PSD, PNL-ADU sau PSD-ADU: aceste trei partide mari sunt pe primele trei poziții în preferințele electoratului, conform sondajelor. În schimb, în cazul unei majorități absolute (14 voturi), partidul câștigător, cu un număr de 10-12 mandate, poate căuta aliați cu un număr mai mic de reprezentanți (2-4 consilieri).

Din acest punct încep negocierile politice. În primul rând, cele două funcții de viceprimar vor fi, teoretic, împărțite între cele două partide aliate. Pe masa negocierilor va intra și postul de administrator politic, în situația în care partidul câștigător are și primarul: acest post este o opțiune personală a edilului-șef. Dar, oferta partidului cu cele mai multe mandate poate fi mult mai diversă și să cuprindă posturi în administrația publică locală, inclusiv la nivelul instituțiilor aflate sub autoritatea directă a Primăriei.

 

Cum se repartizează mandatele: posibilă alianță între primul și ultimul loc

 

Mandatele de consilier local sunt repartizate în două etape, conform Legii 115/2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale. Odată stabilite partidele care au trecut pragul electoral (5% din voturile valabil exprimate pentru partide, 7% pentru alianțe formate din două partide și 8% în cazul alianțelor cu minimum trei partide), biroul electoral face un prim calcul: stabilește așa-numitul „coeficient electoral”. Acest număr (întreg) este rezultat din împărțirea numărului de voturi valabil exprimate (sunt luate în calcul doar voturile pentru competitorii care au trecut pragul) la numărul de consilieri din circumscripție. În fapt, coeficientul reprezintă numărul de voturi echivalente unui mandat de consilier. Fiecărui partid i se acordă atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral este cuprins în voturile pe care le-a obținut fiecare. În a doua etapă, sunt repartizate mandatele rămase, în funcție de voturile rămase neutilizate la fiecare competitor care a trecut pragul electoral.

Exemplu concret. La Iași sunt înregistrate 100.000 de voturi valabil exprimate, iar 80.000 dintre acestea sunt pentru partidele (și alianțe) care au trecut pragul electoral, respectiv cel puțin 5.000 de voturi în contul fiecăruia. În exemplul nostru, coeficientul ar fi 2.962 (80.000 împărțit la 27 de consilieri câți are Iașul). Astfel, un mandat de consilier este echivalentul a 2.962 de voturi. În continuare, să presupunem că partidul clasat pe primul loc a obținut 36.000 de voturi – acestei organizații i se va acorda, în primă fază, 12 mandate. În final, acest partid va rămâne doar cu 456 de voturi neutilizate, iar cu acest număr va concura în a doua fază de repartizare a mandatelor. Voturile neutilizate reprezintă diferența dintre voturile obținute și cele utilizate pentru atribuirea mandatelor din prima fază (36.000 și, respectiv, 35.544 – echivalente a 12 mandate).

În schimb, dacă un alt partid obține 5.001 voturi, cu un singur vot în plus față de prag, atunci i se repartizează, în primă fază, un singur mandat (2.962 voturi), și i se contabilizează, pentru a doua fază, un număr de 2.039 de voturi neutilizate. Având în vedere numărul mare de voturi neutilizate, acestui partid, care a trecut la limită pragul electoral, i se va acorda încă un mandat în a doua fază de repartizare.

Astfel, în final, partidul cu cele mai multe voturi obținute se poate alia cu acea organizație politică care s-a clasat pe ultimul loc în rândul competitorilor care au trecut pragul electoral, întrucât cele două partide pot forma o majoritate cu 14 consilieri în Consiliul Local, în cazul Iașului. În actuala legislatura, a fost o situație similară: PMP a trecut la limită pragul electoral și a avut doi consilieri, ceea ce i-a plasat în poziția de aliat al PNL, alianță de pe urma căreia reprezentanți ai acestui partid au fost sprijiniți pentru diverse funcții publice.

Publicitate și alte recomandări video