Camere-spion pe bancomate din Iaşi. S-au furat datele de pe 862 de carduri
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Ieşeni, furaţi de la 9.200 de kilometri distanţă

Camere-spion pe bancomate din Iaşi. S-au furat datele de pe 862 de carduri

GALERIE
bancomat
  • bancomat
- +

Caz-şcoală al anchetatorilor din Iaşi. Doi infractori voiajori, ambii din Republica Moldova, au fost prinşi după ce au copiat datele a peste 800 de carduri bancare aparţinând unor ieşeni. Şcoliţi de persoane necunoscute, cel mai probabil din Franţa, Vladimir Nistor şi Nicolai Scurtu au montat pe două ATM-uri din Iaşi atât un dispozitiv ce copia datele cardurilor, dar şi o cameră video minusculă, ce înregistra momentul în care era tastat codul PIN. În jur de 40.000 de lei au fost extraşi de la bancomate din capitala statului Haiti, America Centrală, oraş situat la distanţă de 9.200 de kilometri faţă de Iaşi.

 

 

 

Creierul operaţiunii de clonare a cardurilor a sute de ieşeni a fost basarabeanul Nicolai Scurtu, care, la finele săptămânii trecute, a fost condamnat definitiv la 3 ani şi 10 luni de închisoare. Complicele său, Vladimir Nistor, a scăpat cu o pedeapsă de 6 luni de închisoare cu suspendare.

Potrivit motivării instanţei, pe 30 martie 2018 Scurtu a intrat în ţara noastră prin Albiţa. Acolo, basarabeanul a găsit o maşină Renault Scenic, despre care a spus că i-a fost lăsată de persoane necunoscute. Scurtu a venit la Iaşi, unde s-a cazat la o pensiune din oraş.

În maşina lăsată de necunoscuţi, basarabeanul a găsit 300 de euro şi un dispozitiv de skimming, dar şi un perete fals de bancomat, pe care se afla montată o cameră video.

„Acest perete trebuia montat pe partea dreaptă a bancomatului, cu faţa spre tastatură“, au arătat anchetatorii, care au mai precizat că individul trebuia să caute un anumit tip de bancomat, pentru a putea monta respectivul dispozitiv. În zorii dimineţii de 31 martie 2018, Scurtu a montat dispozitivul de skimming la un bancomat BRD din Păcurari. Tot acolo a montat şi peretele fals cu cameră video.

„Apoi inculpatul a introdus în bancomat unul dintre cardurile pointer, pentru a se identifica ulterior pe imagine ora exactă, putându-se sincro­niza astfel introducerea codurilor PIN de către clienţii bănci cu datele citite de skimmer. Inculpatul le-a lăsat timp de două zile, trecând din când în când să verifice dacă totul este în ordine“, au mai explicat anchetatorii.

Pe 1 aprilie 2018, individul a scos skimerul şi peretele fals şi a mers în camera sa. Zilele următoare, pe 4, 5 şi 6 aprilie, Scurtu a montat din nou cele două dispozitive ilegale, recuperând datele stocate zilnic. Seara, datele descărcate le copia pe un card micro SD şi le transmitea unor persoane necunoscute.

Pe 6 aprilie, Scurtu s-a decazat, a lăsat toate bunurile în maşină, şi a plecat în Republica Moldova.

Tranzacţii ilegale în Haiti

Pe 1 mai, individul a venit din nou în România, de această dată alături de Vladimir Nistor. Cei doi au găsit maşina unde o lăsase, precum şi alţi 300 de euro, alături de dispozitivele de skiming, de filmare şi cardurile pointer.

Scurtu a găsit un bancomat BCR în apropiere de staţia de autobuz Sergent Grigore Ioan, acolo unde a şi montat peretele fals şi dispozitivul skimming.

După ce recupera dispozitivul de skimming, la fel ca şi prima dată, Scurtu îl conecta la laptop, implementa o serie de comenzi necesare, iar datele de pe cardurile compromise erau transmise către persoane neidentificate Scurtu preda şi imaginile video care surprindeau momentul introducerii codului PIN de către proprietarii cardurilor.

De menţionat că singurii care au scăpat cu cardurile intacte au fost cei care au pus mâna în dreptul tastaturii atunci când au tastat codul secret, reuşind astfel să obtureze camera video din peretele fals.

Reprezentanţii BCR au anunţat Poliţia, pe 3 mai 2018, despre folosirea cardurilor pointer, având suspiciuni privind comiterea unor fapte de clonare de carduri. Pe 4 mai, într-o sală de jocuri de noroc, cei doi au fost prinşi şi ridicaţi.

Doar de la ATM-ul BRD, infractorii au sustras datele de pe 862 de carduri. Şapte dintre acestea au fost folosite pentru 35 de tranzacţii frauduloase, fiind furaţi, astfel, 40.769 de lei.

„Aceste tranzacţii au fost efectuate în perioada 27-28 aprilie 2018 şi constau în retrageri de numerar de la ATM-uri din Haiti. Ceea ce înseamnă că inculpatul Scurtu Nicolai a transmis datele de identificare obţinute prin metoda descrisă mai sus către alte persoane, care au clonat şi pus în circulaţie cele 7 carduri de pe care s-au realizat extragerile de nume­rar“, au explicat anchetatorii.

Aceştia au identificat victimele şi le-au întrebat dacă se aflau în timpul tranzacţiilor în Port au Prince, Haiti. Acestea au negat.

Scurtu era ajutat de la distanţă, prin intermediul unei aplicaţi informatice ce permite folosirea laptopului de la distanţă. Anchetatorii bănuiesc că persoanele care controlau calculatorul se aflau în Franţa, însă nu le-au identificat până la momentul trimiterii în instanţă a dosarului.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cum s-au transformat o parte din mass media din câini de pază ai democrației, în agenți de propagandă și portavoce a autorităților

Alexandru LĂZESCU

Cum s-au transformat o parte din mass media din câini de pază ai democrației, în agenți de propagandă și portavoce a autorităților

Marea majoritate a jurnaliştilor români continuă să se închine la „icoanele” New York Times, Washington Post, CNN, The Guardian, nerealizând că acestea au deviat între timp semnificativ de la etica şi standardele tradiţionale ale jurnalismului.  

Filmuletul zilei

opinii

Câte ceva despre ororile nazismului

Nichita DANILOV

Câte ceva despre ororile nazismului

Realitatea din lagărele de naziste era atât de cosmetizată de aparatul de propagandă, încât chiar şi prizonierii proaspăt aduşi în vagoanele de vite sigilate aveau tendinţa să nu dea crezare sinistrelor zvonuri legate de exterminare. Ca să nu intre în panică, deţinuţii ce coborau din trenuri aveau parte de o privelişte aproape bucolică. E drept că exista sârmă ghimpată. Dar dincolo de sârmă domnea o ordine desăvârşită.

Povestea unui newsletter: Eminescu şi statistica

Ciprian IFTIMOAEI

Povestea unui newsletter: Eminescu şi statistica

Pe la începutul lunii decembrie 2021, mă pomenesc cu un telefon de la prietenul şi colegul Bogdan Pătărlăgeanu de la Direcţia de Comunicare a Institutului Naţional de Statistică (INS) cu propunerea de a colabora la un Newsletter pentru Ziua Culturii Naţionale (15 ianuarie) în care să surprindem crâmpeie din publicistica economică şi socială a poetului Mihai Eminescu, eventual, condimentate cu date statistice. Mai înainte de toate, prietenul Bogdan se interesă dacă ştiu ceva despre legătura lui Eminescu cu statistica, parcă, bănuind că am în lucru un studiu cu tema „Scurt istoric al statisticii oficiale în România” în care aveam câteva rânduri despre tema în cauză.

Atenţie la trend

Michael ASTNER

Atenţie la trend

În loc de motto: Jocurile minţii// cum mai reuşim noi/ să ne construim/ propriile capcane - cu cât mai sofisticate,/ cu atât mai durabilă/ propria închisoare.

pulspulspuls

Credeaţi că, gata, nu-i vom mai vedea pe firmament? Ei, iote că reapar!

Credeaţi că, gata, nu-i vom mai vedea pe firmament? Ei, iote că reapar!

Aho aho, cetitori fraţi, staţi puţin şi nu mânaţi, căci pe astăzi Moşu’ vouă vă aduce brânză, ouă, dar şi niscai noutăţi din niscaiva zone mai mici ale politichiei ieşene pe care mulţi dintre noi le cam scosesem la pensie de câţiva ani, pe unii reprezentanţi chiar fără vechimea completă, ci pe caz de boală. 

Caricatura zilei

Pantaloni

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X