Campania „Alege inteligent, mănâncă sănătos”. Ghidul alegerilor nutriționale pentru prevenirea bolilor cronice

Este binecunoscut faptul că alimentația influențează starea de sănătate. Alimentația sănătoasă asigură creșterea, dezvoltarea individului și contribuie la prevenirea unor boli cronice netransmisibile. Astfel, bolile netransmisibile sunt boli cronice, rezultatul unei combinații de factori genetici, fiziologici, de mediu și comportamentali.
Principalele categorii de boli netransmisibile sunt bolile cardiovasculare (de ex. infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral), cancerele, bolile respiratorii cronice (de ex. boala pulmonară obstructivă cronică, astmul bronșic) și diabetul zaharat. Dintre toate bolile netransmisibile, bolile cardiovasculare sunt răspunzătoare pentru cele mai multe decese la nivel mondial (17,9 milioane de persoane anual), urmate de cancere, boli respiratorii cronice și diabet. Aceste patru grupuri de boli reprezintă peste 80% din toate decesele premature cauzate de boli netransmisibile. Consumul de tutun, inactivitatea fizică, excesul de alcool, alimentația nesănătoasă și poluarea aerului cresc riscul de a muri prin boli netransmisibile.

Aceste afecțiuni cronice sunt favorizate de urbanizarea rapidă neplanificată, stilurile de viață nesănătoase și îmbătrânirea populației. Alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice sunt factori de risc importanți pentru apariția hipertensiunii arteriale, a hiperglicemiei, a dislipidemiilor, a obezității.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cele cinci lucruri importante pentru o alimentație sănătoasă sunt:

1. Alimentația exclusivă la sân a copilului până la vârsta de 6 luni și continuarea alăptării până la vârsta de 2 ani; Laptele matern furnizează toate substanțele nutritive și lichidele de care bebelușii au nevoie în primele 6 luni de creștere și dezvoltare. Copiii alăptați exclusiv au o rezistență mai bună împotriva bolilor obișnuite din copilărie, cum ar fi diareea, infecțiile respiratorii și infecțiile urechii. În viața ulterioară, cei care au fost alăptați ca sugari sunt mai puțin predispuși să devină supraponderali sau obezi sau să sufere de boli netransmisibile, cum ar fi diabetul, bolile cardiovasculare.

2. Consumul unei combinații de alimente diferite, inclusiv alimente de bază (de exemplu, cereale precum: grâu, orz, secară, porumb, orez sau tuberculi de amidon sau rădăcini precum: cartof, ignam, taro sau manioc), leguminoase (de exemplu: linte, fasole), legume, fructe și alimente din surse animale (de exemplu: carne, pește, ouă și lapte); Consumul unei varietăți de alimente neprelucrate și proaspete în fiecare zi îi ajută pe copii și adulți să obțină cantitățile corecte de substanțe nutritive esențiale. De asemenea, îi ajută să evite o dietă bogată în zaharuri, grăsimi și sare, ceea ce poate duce la creșterea în greutate nesănătoasă (adică exces de greutate și obezitate) și boli netransmisibile. Consumul unei diete sănătoase și echilibrate este deosebit de important pentru copiii mici și pentru dezvoltare; de asemenea, ajută persoanele în vârstă sa aibă o viață mai sănătoasă și mai activă.

3. Consumul unei mari varietăți de legume și fructe; Legumele și fructele sunt surse importante de vitamine, minerale, fibre dietetice, proteine vegetale și antioxidanți. Persoanele ale căror diete sunt bogate în legume și fructe prezintă un risc semnificativ mai mic de obezitate, boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet și anumite tipuri de cancer. Pentru gustări, alegeți legume crude și fructe proaspete, mai degrabă decât alimente bogate în zaharuri, grăsimi sau sare. Când folosiți legume și fructe conservate sau uscate, alegeți soiuri fără sare și zaharuri adăugate.

4. Consumul unei cantități moderate de grăsimi și uleiuri. Utilizați uleiuri vegetale nesaturate (de exemplu, ulei de măsline, soia, floarea soarelui sau porumb), mai degrabă decât grăsimi animale sau uleiuri bogate în grăsimi saturate (de exemplu, unt, ghee, untură de porc, nucă de cocos și ulei de palmier). Alegerea cărnii albă (de exemplu, păsările de curte) și peștele, care sunt în general sărace în grăsimi, în locul cărnii roșii.

5. Consumul scăzut de sare și zaharuri. Evitați alimentele (de exemplu, gustări), care sunt bogate în sare și zaharuri. Limitați aportul de băuturi răcoritoare și alte băuturi bogate în zaharuri (de exemplu, sucuri de fructe, siropuri, lapte aromatizat și băuturi cu iaurt). Alegeți fructe proaspete în loc de gustări dulci, cum ar fi fursecuri, prăjituri și ciocolată. Persoanele ale căror diete sunt bogate în sodiu (inclusiv sare) prezintă un risc mai mare de hipertensiune arterială, ceea ce le poate crește riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral. În mod similar, cei a căror dietă este bogată în zaharuri prezintă un risc mai mare de a deveni supraponderali sau obezi și un risc crescut de apariție a cariilor dentare.

Alimentația sănătoasă are următoarele caracteristici :
• grăsimi saturate sub 10% din aportul energetic, restul înlocuite cu grăsimi polinesaturate (PUFA);
• grăsimi trans – cât mai reduse, preferabil deloc din alimentele procesate și mai puțin de 1% din aportul energetic pentru cele naturale;
• maximum 5 g sare/zi;
• 30 – 45 g fibre/zi, din cereale integrale, fructe și legume;
• 200 g fructe/zi (2 – 3 porții-standard);
• 200 g legume/zi (2 – 3 porții-standard);
• peşte cel puţin de 2 ori/săptămână, din care o dată peşte gras;
• consumul de băuturi alcoolice limitat la 2 pahare/zi (20g/zi) la bărbat și 1 pahar/zi la femeie.

Citește și: „Alege inteligent, mănâncă sănătos!”, campania națională pentru promovarea alimentației sănătoase

Citește și: Răcelile de sezon: mii de ieșeni afectați. Incidența a început să scadă. Covid 19 aduce în continuare oameni la spital

Publicitate și alte recomandări video