Campania electorală din Republica Moldova: câinele lui Bulgakov și miza europeană

De ani de zile, orice politician din Republica Moldova cu care ai vorbi – de la putere sau din opoziție – îți va spune același lucru: „Ne aflăm în fața unui moment crucial”. Și, în general, chiar au dreptate. Toată evoluția politică a ultimilor ani – mai ales de când cu războiul lui Putin – seamănă cu un mers pe sârmă, orice dezechilibrare neatentă putând duce la o tragedie. Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului pentru validarea populară a integrării europene, ultimul sondaj de opinie realizat de către WatchDog.MD – unul dintre cele mai respectate ONG-uri de la Chișinău – confirmă că Republica Moldova se află într-un moment de răscruce. Conform rezultatelor, „viața nu este pierdută, dar e ușor amenințată”, cum ne-a spus într-o vară un prieten din Cârlibaba, amuzându-se de noi pentru că nu ne mai puteam întoarce la Iași, nemaigăsind cheia de la mașină. Cifrele arată o ușoară (și firească, ținând cont de intensitatea propagandei ruse) scădere a încrederii publicului în actuala guvernare, 28% din populație (cu 3% mai mult față de ultimele patru luni) fiind astăzi deschisă ideii de aderare mai degrabă la Uniunea Euroasiatică Rusia – Belarus – Kazahstan decât la Uniunea Europeană (52.6% în acest moment). Problemele principale identificate de cetățeni includ lupta cu corupția, eforturile justiției și incertitudinea economică, factori care – spre bucuria Kremlinului – slăbesc fundamentul democrației și al statului de drept.

În acest moment, Chișinăul se află într-o perioadă preelectorală, campania pentru alegerile prezidențiale și referendumul pentru integrare europeană fiind deja intensă și, ca de obicei, foarte polarizată. Pe deoparte, partidele pro-europene, cum ar fi Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), promovează un mesaj de stabilitate, reformă și dezvoltare prin apropierea de Uniunea Europeană. Pe de altă parte, forțele pro-ruse nu dorm, derulând campanii intense de dezinformare, menite să discrediteze avantajele integrării în UE.

Dacă partidele pro-europene se concentrează pe mesajul necesității de a continua reformele începute, de a moderniza instituțiile și de a îmbunătăți nivelul de trai al cetățenilor prin alinierea la standardele europene (campaniile lor fiind axate pe lupta împotriva corupției, consolidarea statului de drept și protejarea suveranității naționale în contextul tensiunilor geopolitice din regiune), partidele și grupările pro-ruse – precum partidele gestionate de către Ilan Șor, socialiștii lui Dodon și susținătorii infractorului fugar Veaceslav Platon – utilizează o retorică puternic anti occidentală. Aceștia promovează ideea că integrarea europeană ar compromite suveranitatea Republicii Moldova, ar aduce austeritate economică și ar duce la pierderea identității naționale. Campaniile lor sunt caracterizate de o intensă utilizare a platformelor de social media, unde răspândesc mesaje manipulative și informații false despre procesul de integrare europeană și despre consecințele acestuia asupra Republicii Moldova.

Un aspect deosebit de îngrijorător în această campanie electorală este rolul pe care îl joacă dezinformarea sponsorizată, în special de către figuri controversate precum Ilan Șor și Veaceslav Platon, ambii fiind actualmente niște fugari căutați de către autoritățile Republicii Moldova. Potrivit unui raport detaliat al WatchDog.MD, în doar 90 de zile, cei doi oligarhi fugari au cheltuit aproximativ 136.000 de euro doar pentru a finanța campanii de dezinformare pe Facebook. Tacticile utilizate au inclus sponsorizarea unor postări care propagă narative false și distorsionate, toate având drept scop slăbirea încrederii publice în integrarea europeană și denigrarea guvernării actuale.

Printre principalele mesaje promovate de oamenii lui Șor și Platon se numără ideea că referendumul pentru integrarea europeană este inutil, că este doar un instrument al guvernării pentru a-și consolida puterea și că nu va avea un impact real asupra aderării Moldovei la UE. De asemenea, aceștia susțin că actuala guvernare folosește referendumul ca o diversiune pentru a masca eșecurile politice și economice interne, promovând în același timp teza că guvernarea centrală exercită presiuni nejustificate asupra regiunii autonome Găgăuzia. Această tactică de dezinformare este destinată să creeze panică și neîncredere, subminând astfel eforturile de integrare europeană și prezentând Rusia drept un partener strategic „mai stabil și mai de încredere”.

Raportul evidențiază și faptul că aceste campanii de dezinformare nu se limitează la Facebook. Platon, de exemplu, utilizează intens și platforma YouTube pentru a răspândi mesaje false. Campaniile lui sunt concentrate pe subminarea imaginii liderilor pro-europeni și pe promovarea ideii că orice progres în negocierile de aderare la UE este rezultatul exclusiv al circumstanțelor internaționale și nu al eforturilor guvernării moldovenești.

În acest moment, toate semnalele arată că, pentru forțele pro-ruse, principala preocupare pentru ziua de 20 octombrie o reprezintă referendumul privind integrarea europeană, și nu primul tur al alegerilor prezidențiale. Un scenariu în care referendumul pentru integrarea europeană nu va fi validat ar avea consecințe serioase pentru viitorul Republicii Moldova. În primul rând, un astfel de eșec ar însemna un recul semnificativ în procesul de aliniere la standardele europene, atât pe plan politic, cât și economic, riscând să accentueze polarizarea politică și să adâncească diviziunile sociale și etnice într-o țară deja marcată de tensiuni interne.

În al doilea rând, un referendum invalid (sau validat la limită) ar putea oferi forțelor pro-ruse un avantaj strategic semnificativ, permițându-le să capitalizeze pe frustrările și dezamăgirile populației înaintea unui eventual tur II al alegerilor prezidențiale. Rezultatul slab al referendumului ar putea intensifica și mai mult eforturile de dezinformare și va stimula campanii agresive de destabilizare, inclusiv prin posibile proteste și acțiuni violente organizate în nordul și sudul țării. Evident, acest lucru ar putea slăbi guvernarea actuală și ar încuraja o orientare mai pronunțată spre Est, subminând astfel suveranitatea și independența Republicii Moldova.

În concluzie, ziua de 20 octombrie – turul I al alegerilor prezidențiale și referendumul pentru integrarea europeană – este mai mult decât un simplu exercițiu democratic. Aceste scrutine reprezintă un test fundamental pentru viitorul Republicii Moldova ca stat independent și suveran. Din fericire, guvernul de la Chișinău depune deja toate eforturile pentru ca toți cetățenii să fie informați corect și să participe activ la aceste procese, pentru a se asigura că deciziile luate reflectă voința autentică a poporului și interesele naționale pe termen lung. Pentru că doar așa Republica Moldova poate spera la un viitor stabil și prosper.

P.S. Și, dacă tot vorbeam despre strategiile Kremlinului, chiar înainte de a trimite acest articol spre Redacție, o știre de ultimă oră a venit parcă special să confirme ceea ce scriam mai sus referitor la narativele false lansate dinspre Moscova: primarul Chișinăului, pro-rusul Ion Ceban, cunoscut anterior pentru pozițiile sale ferme împotriva Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, pare să fi avut o revelație peste noapte, asumându-și acum public efortul de validare a referendumului privind integrarea în Uniunea Europeană. Ah, cum se schimbă vremurile! Dacă ne amintim bine, în decembrie 2014, același domn Ceban semna cu entuziasm un proiect de lege pentru denunțarea acestui acord, iar astăzi ne vorbește cu patos despre „importanța integrării europene”.

Ce ironie! Același Ion Ceban care, cu doar câțiva ani în urmă, făcea parte dintr-o delegație a Partidului Socialiștilor la Bruxelles, răcnind la microfon – așa cum s-a lansat George Simion, din galeria de pe stadion – împotriva semnării Acordului de Asociere, astăzi îi îndeamnă pe toți moldovenii la „mobilizare masivă” pentru validarea referendumului pro-european. Desigur, este vorba despre același Ion Ceban, primarul doctorand la Academia Rusă de Economie Națională și Servicii Publice (РАНХиГС) de pe lângă președintele Rusiei, Vladimir Putin, o școală renumită pentru „cursurile intensive” de politică pro-rusă, care nu cu mult timp în urmă apărea pe panouri gigantice în Chișinău, alături de liderii socialiști (foști comuniști) Dodon și Greceanîii, promovînd integrarea în Uniunea Vamală Rusia – Kazahstan – Belarus.

Ce să înțelegem de aici? Poate că domnul Ceban a suferit o schimbare de inimă, precum câinele lui Bulgakov? Sau poate că, Pământul fiind rotund, domnul Ceban știe că poți ajunge la Moscova chiar și mergând pe drumul care trece prin Bruxelles? Ori poate că a învățat la academia lui Putin că, uneori, trebuie să spui și ce vrea poporul să audă?

Cert este că noua sa identitate politică ne lasă pe toți să ne întrebăm dacă nu cumva trăim un nou episod dintr-un serial de comedie politică, primul sezon urmând a fi difuzat în octombrie 2024.

Publicitate și alte recomandări video