anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Campanii şi alegeri

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Cei mai mulţi dintre cititori ar fi de acord că luna noiembrie este dominată de începerea campaniei pentru legislative şi, pe plan extern, de alegerile din SUA şi turul secund al prezidenţialelor din Republica Moldova. Toate cele trei repere au fost şi sunt intens dezbătute în presa românească, astfel că aici vor fi tratate pe scurt, pentru a face loc şi altor evenimente de acest tip. Unele dintre ele, aşa cum se va vedea, au loc în ţări ale căror scene politice ne interesează sau ar trebui să ne intereseze foarte mult.

Să începem cu vecinii noştri bulgari, care au votat ieri în primul tur al prezidenţialelor. Cum acest text este încheiat cu multe ore înainte de difuzarea primelor exit-poll-uri, mă limitez să reiau anticiparea aproape generală a comentatorilor: verdictul va apărea duminica viitoare, în urma unui balotaj între Ţeţka Ţaceva, candidata formaţiunii de centru-dreapta GERB, aflată la guvernare, şi socialistul Rumen Radev, general, fost comandant al aviaţiei militare. În mod normal, doamna Ţaceva porneşte favorită, iar rezultatul primului tur - exceptând cazul în care vom avea parte de o surpriză de proporţii - îi va oferi premierului Boiko Borisov o imagine mai clară asupra oportunităţii de a convoca alegeri parlamentare anticipate cândva la începutul anului viitor, spre a-şi reînnoi mandatul. În Bulgaria, instituţia preşedintelui nu (mai) are o prea mare influenţă executivă, dar confruntarea este mereu importantă, mai ales că alianţele pentru turul secund pot prefigura eventuale coaliţii guvernamentale, după legislative.

Vor veni, marţi, mult-aşteptatele alegeri din Statele Unite, pe care le voi aborda pe larg în articolul de săptămâna viitoare. Pentru moment, voi spune doar că Hillary Clinton este favorită, dar sondajele de opinie ar putea subestima opţiunile în favoarea lui Donald Trump: unii respondenţi ar putea alege să nu le dezvăluie tocmai pentru că un astfel de vot reprezintă o deviere de la cadrul etico-politic „normal” al democraţiei americane. Altfel, nu ar surprinde pe nimeni dacă Republicanii şi-ar păstra majorităţile în Camera Reprezentanţilor şi (probabil, diminuată) în Senat, precum şi scorul pozitiv în privinţa funcţiilor de guvernator.

Întrucât turul secund al scrutinului prezidenţial din Republica Moldova se va desfăşura duminica viitoare, nu voi putea comenta rezultatul decât în articolul din 21 noiembrie. Asemenea multor cititori, mi-aş dori ca victoria să revină doamnei Maia Sandu, care promite să încerce definirea unui traseu democratic şi european. Dar atunci când un candidat porneşte de la 48 la sută în primul tur, ar fi favorit chiar şi în absenţa sprijinului venit din partea altor partide, spre a nu mai aminti de instituţiile sociale ce se opun categoric occidentalizării ţării. Aşadar, în lipsa unor evenimente care să ducă la o mobilizare extraordinară a segmentelor pe care se bazează d-na Sandu, prima şansă aparţine candidatului socialist, Igor Dodon. Totuşi, nimeni nu trebuie să se declare învingător înainte de luptă.

Franţa se pregăteşte de alegeri prezidenţiale, la anul, iar cele două tabere recurg la alegeri preliminare („primare”) pentru desemnarea candidaţilor. Dreapta este mai grăbită, programând competiţia pentru 20 şi 27 noiembrie. Sistemul este cel folosit la scrutinul prezidenţial propriu-zis: candidaţii iau parte la un prim tur, iar în lipsa unui învingător cu majoritate absolută se organizează balotajul între primii doi clasaţi. „Corpul electoral” nu este limitat la membrii formaţiunilor consacrate ale zonei de centru şi centru-dreapta - între care dominantă este cea intitulată „Republicanii” -, ci poate cuprinde orice alegător ce plăteşte o taxă modică şi semnează o declaraţie de susţinere a valorilor acestei familii politice. Cea mai mare parte a atenţiei observatorilor politici se concentrează asupra eforturilor de revenire ale fostului şef al statului, Nicolas Sarkozy, care se vede confruntat de o veritabilă coaliţie creată în sprijinul lui Alain Juppé, politician mai vârstnic, rafinat şi non-conflictual. În mod normal, dată fiind distribuţia preferinţelor în ansamblul sistemului politic francez, învingătorul din noiembrie devine principal favorit pentru Palatul Élysée, înaintea reprezentanţilor stângii şi extremei drepte.

Luna noiembrie va fi marcată şi de campania pentru turul secund al prezidenţialelor austriece, reprogramat pentru 4 decembrie. Austria este singura democraţie occidentală stabilă în care o instanţă constituţională s-a văzut nevoită să dispună repetarea votului din luna mai, din cauza unor încălcări de procedură la numărătoarea voturilor -, deşi nu a fost vorba de fraude. Aşadar, ecologistul Alexander van der Bellen (candidat independent) se va confrunta din nou cu reprezentantul extremei drepte, Norbert Hofer, într-o competiţie despre care se crede că va fi influenţată de atenuarea temerilor şi frustrărilor generate de migraţia musulmană, prin comparaţie cu luna mai. Oricare ar fi rezultatul, semnificaţia scrutinului nu trebuie exagerată, dată fiind implicarea redusă a şefului statului în chestiunile executive.

Mai sunt destule evenimente electorale ce ar merita amintite, dar pe care nu le pot discuta aici. Spre exemplu, faza finală a campaniei pentru referendumul privind reforma constituţională din Italia (4 decembrie) devine foarte interesantă, pe fondul aparentei superiorităţi a taberei „Nu”. O victorie a acesteia ar putea duce la demisia guvernului şi la reintrarea ţării într-o logică de criză politică. În fine, încheiem în zona cu care am început - Balcanii. Alegerile legislative din Macedonia ar trebui să marcheze ieşirea ţării dintr-o zonă politică periculoasă, în care adversarii se acuză reciproc de practici antidemocratice. Să sperăm că după toate aceste cazuri de consultări electorale, inclusiv cel al României, vom putea conchide că procesul electoral funcţionează bine şi că alegătorii vor avea parte de ceea ce doresc (şi merită) majorităţile. 

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Binele propriu şi răul altora

Nicolae GRECU

Binele propriu şi răul altora

La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

pr. Constantin STURZU

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

Nostalgii

Alexandru CĂLINESCU

Nostalgii

Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

pulspulspuls

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

Caricatura zilei

Probleme între frați

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.