
Campionul traseiştilor din politica ieşeană: a schimbat de 7 ori partidul. Declară venituri bugetare de 18.000 euro/lună

Cine nu a auzit de Tudor Ciuhodaru, politicianul care a făcut carieră cu stetoscopul sau medicul care a consultat – la propriu – aproape toate partidele politice? Băcăuan de origine, s-a stabilit în Iaşi după absolvirea UMF în 1993, cu prima specializare medicina de urgenţă (1997). Astăzi, potrivit declaraţiilor sale, este medic în cadrul Spitalului de Neurochirurgie.
Ironia face ca directorul acestui spital să fie nominalizat de PSD Iaşi pentru europarlamentarele din 9 iunie, în vreme ce pentru eurodeputatul Tudor Ciuhodaru nu a mai rămas loc nici pentru primărie. Aşa că, la o lună după ce a împlinit vârsta de 55 de ani, a deschis un nou capitol în epopeea sa politică: de câteva zile e în Alianţa pentru Unirea Românilor.
A venit odată cu criza economică
Începutul epopeii datează din 2008, când a câştigat alegerile pentru Senat în Colegiul uninominal Copou pentru PSD, aliat pe vremea aceea cu PC-ul lui Dan Voiculescu.
În ianuarie 2010 părăseşte PSD, devine independent, apoi cochetează o lună şi jumătate cu UNPR (1 Mai – 15 iunie) până e dat afară pentru că a votat la o moţiune de cenzură altfel decât a decis generalul şef Gabriel Oprea.
La începutul lui 2011 se înscrie în Partidul Conservator. „Formaţiunea mea este de urgenţă, iar acest lucru probabil mă face să văd şi urgenţa din politică. Este momentul ca România să aibă un proiect de ţară şi să venim cu soluţii”, declara el atunci.
Cititi si: Deputatul stetoscop: Un mare traseist politic vrea sa bifeze și Bruxelles-ul
Nouă luni mai târziu este dat afară şi de aici, tot pentru că a votat altfel decât au decis şefii: „A acţionat în ultimul timp împotriva Partidului Conservator şi a Uniunii Social Liberale”, potrivit unui comunicat al PC de la acea vreme. S-a întâmplat pe 29 septembrie.
A doua zi, 30 septembrie 2011, îl găseşte înscris din nou în Uniunea Naţională pentru Progresul României.
În 2012 candidează pe listele PPDD şi reuşeşte să intre în urma redistribuirii, la Bârlad. Au fost aşa-zisele alegeri uninominale, când Parlamentul s-a umflat la aproape 600 de deputaţi şi senatori.
Doi ani mai târziu, în decembrie 2014, a fost exclus din partidul lui Dan Diaconescu împreună cu mai mulţi parlamentari (între care încă un ieşean, Daniel Oajdea).
După patru luni, în aprilie 2015, revine pentru a treia oară în UNPR. N-a apucat să împlinească un an aici.
În martie 2016 revine în grupul PSD, partid care îl propulsează la alegerile din acelaşi an într-un nou mandat în Camera Deputaţilor. De data asta a evoluat disciplinat în grupul social-democrat până în iunie 2019, când a plecat europarlamentar. Restul de mandat (un an şi jumătate) a fost continuat de actualul şef al PSD Iaşi, Bogdan Cojocaru.
Propunere controversată de lege, cu repetiţie
De remarcat că, la începutul lui 2017, pe fondul protestelor generalizate împotriva modificărilor legislative iniţiate de regimul Dragnea, Tudor Ciuhodaru a propus un controversat proiect de lege menit să deschidă calea pedepsirii cu închisoarea a protestatarilor care ar pune în dificultate activitatea de stat.
Cititi si: Simion strânge la Iaşi mercenari de la alte partide. PSD şi USR se dezic: "Nişte praştii aruncate în vânt"
Cu trei ani mai devreme, când evolua sub culorile Partidului Poporului – Dan Diaconescu, a promovat un proiect similar, îndreptat atunci împotriva etnicilor maghiari susţinători ai autonomiei Ţinutului Secuiesc, de care România trebuia „protejată”. Iniţiativa de acum zece ani plecase de la arborarea steagului secuiesc pe mai multe primării din Harghita şi Covasna, iar deputatul PP-DD voia sancţionarea cu „închisoarea a persoanelor care iniţiază, organizează, sprijină sau săvârşesc acţiuni împotriva ordinii constituţionale”.
Din Uganda până-n Schengen
Dacă în Parlamentul României a avut sute de intervenţii, totalizând ore de discursuri rostite la tribună, în Parlamentul European a avut de asemenea zeci de declaraţii – foarte limitate însă, pentru că în legislativul de la Bruxelles nu se poate vorbi mai mult de un minut.
Declaraţiile şi interpelările doctorului Ciuhodaru în plenul Parlamentului European au abordat o sumedenie de situaţii – de la nerespectarea drepturilor persoanelor LGBTQ în Uganda, la care a primit răspuns, până la îndemnuri de primire a României în Spaţiul Schengen, la care nu a primit niciun răspuns.
Cititi si: Ultimele mişcări la PSD Iaşi: Pleacă eurodeputatul Ciuhodaru şi vine Gavrilă. Începe bubuiala la municipiu
Ultima sa declaraţie de avere consemnează venituri de 165 de mii de euro obţinute în anul 2022 la Parlamentul European şi 235 de mii de lei primiţi în acelaşi an pentru activitatea prestată la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi. O medie lunară, aşadar, de aproape 18.000 de euro pe lună.
Publicitate și alte recomandări video