Dr. Corneliu Dobre, medic dermatolog în cadrul Clinicii de Dermatologie a Spitalului „Sf. Spiridon“ Iaşi: „Aspectul normal al aluniţelor - denumite ştiinţific „nevi pigmentari“ - este sub formă de pete cu marginea variabilă, iar culoarea poate să fie galbenă, cafenie, brună, neagră sau albăstruie. Dacă pielea  pare să fie „împestriţată“ de aluniţe, nu trebuie să vă speriaţi. Unele persoane prezintă aşa numitul sindrom al nevilor displazici. Fenomenul este caracterizat prin apariţia a numeroşi nevi pigmentari bizari, în zone mai puţin „vizate“ de aluniţe - organe genitale, membre inferioare, fese, sâni, pielea capului. 

Unele aluniţe se pot „transforma“ în tumori canceroase 

Într-adevăr unele aluniţe se pot transforma în melanom malign, dar  în anumite condiţii şi mai ales sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete sau traumatismelor repetate,. Însă nu toate cancerele de piele sunt melanoame maligne! Prezentarea la medic este singura soluţie pentru a îndepărta orice suspiciune. Bineînţeles, asta nu înseamnă că eşti neapărat expusă acestui risc, ci doar că trebuie să fii atentă la următoarele semnale de avertisment: creşterea aluniţei în suprafaţă şi profunzime;  modificarea aspectului; apariţia unor ulceraţii spontane sau a unei sângerări; apariţia unei eroziuni; prurit (mâncărime).

Îndepărtarea unor leziuni precanceroase limitează mult riscurile ulterioare

Dacă observaţi oricare dintre modificările menţionate,  prezinta-ţi-vă în mod obligatoriu la un consult dermatologic. Tratamentul poate presupune îndepărtarea chirurgicală a aluniţei, dacă aceasta prezintă una sau mai multe dintre aceste semne. Ideea operaţiei este pentru unii nu tocmai plăcută, dar, executată corect (cu margine de siguranţă şi profunzime corespunzătoare), intervenţia chirurgicală nu prezintă nici un risc. Aluniţele pot fi îndepărtate de către medicul specialist, iar această intervenţie nu pune în pericol viaţa pacientului. Chiar dacă după ce aluniţa a fost operată, medicul constată că ar fi vorba despre cancer, prin intervenţia chirurgicală şi prin tratamentele actuale viaţa bolnavului va fi prelungită.

În schimb, neoperată la timp, tumora poate metasaza provocând decesul. Nu vreau să sperii pe nimeni  şi subliniez încă o dată că nu toate leziunile pielii sunt cancere, dar unele pot fi precanceroase. Îndepărtarea sau protejarea unor leziuni precanceroase limitează mult riscurile ulterioare. Şi nu toate cancerele de piele sunt melanoame. Însă,. De aceea, dacă observaţi orice modificare ar fi bine să vă prezentaţi cât mai repede la un consult dermatologic. Şi, dacă vreţi să fiţi liniştită, vă puteţi adresa unui dermatolog pentru un consult orientativ chiar dacă acum nu pare să fie nici o problemă cu aluniţele respective“. 

„Dacă s-a operat, de ce a murit?“

Din nefericire, folclorul este extrem de bogat în soluţii miraculoase sau contraindicaţii drastice în ceea ce priveşte atitudinea de urmat. Soluţiile miraculoase încep cu banală frecţie cu orice, de la spirt sau oţet, evoluând spre panaceul absolut biterul suedez, trecând prin deja prea bine cunoscută rostopască. La celălalt pol se afta atitudinea:“Nu atinge că mori!“. „Această atitudine este adânc înrădăcinată în cultura populară şi este pe bazată pe unele rezultate terapeutice la pacienţii cu melanom malign ce s-au prezentat la medic în stadii „depăşite“. Tumora este din categoria celor ce metastazează rapid (metastază - apariţie a unui focar patologic nou în altă parte a organismului). Dacă este vorba despre un nev, de o aluniţă canceroasă, atunci când aceasta nu se operează sau nu se tratează la timp, cancerul se poate împrăştia în organism.

De aceea, atunci când pacientul nu se prezintă din timp la medic pentru diagnostic şi tratament, deşi intervenţia chirurgicală este indicată corect, iar aceasta s-a efectuat cu maximum de competentă, metastazele fiind deja plecate, evoluţia este nefastă. De aici, legătura făcută de rude şi prieteni (ca să nu mai vorbim de cunoscuţi sau persoane care au auzit doar de „caz“) între intervenţia chirurgicală şi decesul persoanei survenit la scurt timp. Operaţia fiind făcută tardiv, după ce au apărut metastazele, se poate ajunge în scurt timp la deces. Practic, este ignorat faptul că pacientul s-a prezentat tardiv la medic după principiul clasic din terapeutică populară: „Las’ că trece“. Şi este ignorată şi evoluţia foarte rapidă a melanomului malign de la transformarea malignă la metastazare. Astfel, persoanele neavizate fac doar legătura mecanică între intervenţia chirurgicală pentru prezenţa unui „nev de orice fel“ şi decesul intervenit la scurt timp.

Aluniţele sunt denumite ştiinţific „nevi pigmentari“.Realitatea este însă următoarea: mulţi pacienţi se prezintă la medic tardiv, pentru leziuni deja metastazate, iar intervenţia chirurgicală deşi este reuşită, nu poate stopa evoluţia letală a maladiei. De aici, atitudinea greşită a unor pacienţi sfătuiţi de „binevoitori“ de a evita intervenţia chirurgicală indicată de medic. Subliniez, evaluarea oricărei leziuni cutanate, indicaţia terapeutică şi urmărirea evoluţiei postoperatorii se fac în colaborare cu medicul dermatolog. Atunci când aveţi cel mai mic dubiu nu ezitaţi să cereţi imediat părerea unui al doilea medic. Singura atitudine greşită este să vă prezentaţi tardiv la medic sau să ignoraţi indicaţiile acestuia.Tratamentele de orice fel, altele decât cele indicate de medicul dermatolog în astfel de cazuri pot fi urmate de succes doar „din întâmplare“, completează dr. Corneliu Dobre. 

Cum să ne protejăm de radiaţii  

Există o serie de factori de risc, care favorizează apariţia cancerului de piele derivat din aluniţă. Aceştia sunt factori de ordin genetic,  radiaţiile şi traumatismele repetate. Tocmai de aceea, vara, când mergi la plajă, nu uita să protejezi şi aluniţele: alege o cremă ecran solar cu protecţie crescută, mai ales dacă ai tenul deschis, te arzi uşor, te bronzezi greu, sau ai părul blond sau roşcat. Înaintea expunerii la soare consultă un medic dermatolog pentru a aprecia fototipul pielii tale şi a hotărî împreună ce protecţie solară ar fi cea mai bună. Soarele produce toată gama de radiaţii, atât vizibile, cât şi  invizibile. Razele invizibile, pot fi cele infraroşii (termice) sau ultraviolete - A (UVA) si ultraviolete - B (UVB); acestea din urmă determină cele mai multe probleme.

Ambele duc la bronzarea pielii, dar în cantităţi mari provoacă arsuri solare şi favorizează apariţia diverselor leziuni. Nu există radiaţii UV care să „protejeze“! Razele UV sunt mai puternice în timpul verii, la altitudini mai mari şi mai apropiate de Ecuator. De exemplu, peninsula Florida primeşte mai multe radiaţii UV decât oceanul. Efectele vătămătoare ale soarelui sunt de asemenea sporite de vânt (prin uscarea pielii şi creşterea toleranţei la căldură) şi reflexiile din apă, nisip şi zăpadă. Chiar şi în zilele noroase, cantităţi însemnate de radiaţii UV ajung la sol producând iradieri ale pielii neprotejate.