Se vorbeşte mult despre implicarea predispoziţiei genetice ca şi cauză principală a cancerului. Se vehiculează frecvent ideea că faci cancer dacă ai ”moştenit” unele gene care determină apariţia şi dezvoltarea cancerului. Specialiştii atenţionează însă că acele cancere ”moştenite” genetic sunt foarte puţine: 5-10 % din totalul cazurilor. Dimpotrivă, studiile epidemiologice au demonstrat că factorii de mediu concretizaţi în aşa-numitul „stil de viaţă” sunt responsabili de fapt de 45% din totalitatea cancerelor umane. Şi răspunsul la întrebarea cine are un risc ridicat de a face cancer, nu este unul deloc simplu. Mai ales că pot fi responsabili de dezvoltarea cancerelor umane atât factorii exogeni (externi) cum sunt fumatul, dieta, obezitatea, cât şi cei endogeni - cum este cel referitor la moştenirea genetică şi predispoziţia ridicată spre un anumit tip de cancer. În cazul a numeroase cancere, aceste două categorii de factori interacţionează, atât de strâns încât contribuţia fiecăruia este dificil de individualizat. Cel mai important de subliniat este faptul că ştim că pentru 90% dintre cancerele umane sunt responsabili factorii exogeni, de mediu, profesionali ( factori legaí de stilul de viaţă, radiaţii, factori chimici şi virali). Aceasta înseamnă că putem acţiona pentru a combate expunerea la aceşti factori în acţiuni de profilaxie primară. Despre cei mai importanţi factori – fumatul, dieta, obezitatea, sedentarismul – şi ce tipuri de cancere determina cel mai frecvent, aflaţi din articolul următor.
Cele mai multe mutaţii genice apar de-a lungul vieţii ca şi consecinţă a expunerii repetate la anumiţi factori externi!
Cancerul este o boală genetică în sensul în care apare ca şi consecinţă a afectării genelor care controlează funcţiile celulare, în special creşterea, diferenţierea şi diviziunea celulară. Mutaţiile genetice responsabile de cancer sunt moştenite de la părinţi în doar 5-10% dintre cazuri. Cele mai multe mutaţii genice care pot determina apariţia cancerelor, apar de-a lungul vieţii ca şi consecinţă a expunerii repetate la anumiţi factori externi. De exemplu, fumatul activ, dieta, obezitatea, sedentarismul reprezintă factori externi ce pot determina modificări (mutaţii) ale ADN şi dezvoltarea a diverse tipuri de cancer. ”Studiile epidemiologice au condus la identificarea unui număr crescut de dovezi care sugerează contribuţia unor factori extraconstituţionali sau de mediu, în special asociaţi „stilului de viaţă” care sunt incriminaţi ca şi cauze ale cancerelor. Aceşti factori sunt numiţi factori de risc. Factorul de risc reprezintă acel element care acţionează constant şi prelungit şi care favorizează astfel apariţia bolii. Factori ai „stilului de viaţă” implicaţi cel mai frecvent în apariţia cancerelor sunt fumatul, consumul de anumite alimente, obezitatea, absenta exerciţiului fizic”, explică prof. dr. Lucian Miron, şeful Clinicii de Oncologie Medicală din cadrul Institutului Regional de Oncologie Iaşi.
Fumatul
Fumatul reprezintă ucigaşul numărul unu în lume, principala cauză de deces la mai mult de 30% din decesele prin cancerele umane ( 25-35% din mortalitatea masculină şi 5-10% din cea feminină). Fumatul ucide anual peste 4 milioane de persoane fiind de aşteptat ca spre anul 2020 ca acest număr să se dubleze. Prevalenţa fumatului variază semnificativ cu: sexul, vârsta etnicitatea, statusul socio-economic şi nivelul de educaţie. În Europa, aproximativ 30% din populaţia adultă sunt fumători regulaţi. Prevalenţa fumatului la persoanele de vârstă tânără este de circa 27-30%, indivizii cu vârste peste 65 de ani sau mai vârstnici prezintă o prevalenţă mai scăzută. Aproape 38% dintre bărbaţi fumează, iar ratele de fumătoare printre femei sunt de 23%. Creşterea accelerată a cancerului bronhopulmonar la sexul feminin reprezintă un fenomen epidemiologic îngrijorător!
Tipuri de cancer asociate cu fumatul
Tipurile de cancer asociate puternic cu consumul de tabac sunt: cancerul bronhopulmonar, laringian, esofagian, oro-faringian, vezică urinară, pancreatic, renal şi stomac; cancerele probabil asociate cu fumatul sunt: leucemia mieloidă acută, cancerul de col uterin, colo-rectal şi hepatic.
Percepţia greşită a cazurilor rare:
”Bunicul meu a fumat până la 90 de ani şi nu a făcut cancer!”
În primul rând trebuie spus că astfel de cazuri sunt foarte rare, în comparaţie cu frecvenţa cancerului bronhopulmonar la fumători. De ce apar totuşi astfel de cazuri? Compuşii fumului de ţigară au nevoie de o activare pentru a deveni procancerigeni, această activare fiind realizată de o enzime pe care cu toţii o avem (sistemul citocromului P-450, controlat genetic). Odată activaţi metabolic, carcinogenii sunt capabili să producă modificări (mutaţii) la nivelul ADN-ului ce se traduce mai departe prin apariţia unor gene cu funcţie alterată (activate sau inactivate) care induc profunde modificări ale comportamentului celular. Dar, acesta este contrabalansat de procese metabolice de detoxifiere, fiind activate enzime speciale „de reparare” a mutaţiilor ADN pentru a combate acţiunea cancerigenilor şi substanţelor promotoare ( ex. nicotina) din componenţa fumului de ţigară. Prin urmare, persoanele cu o rată mai mare de activare a produşilor cancerigeni şi o rată mai scăzută de detoxifiere, sunt mai predispuse spre dezvolta un cancer cauzat de fumat.”Subliniez încă o dată că astfel de cazuri sunt rare în comparaţie cu numărul mare de fumători care fac cancer bronhopulmonar. Acest lucru îl arată şi statisticile: 8 din 10 persoane care dezvoltă acest tip de cancer sunt fumătoare. Mai mult:”Fumatul este cauză de deces la mai mult de 30% din decesele prin cancerele umane”. Vestea bună este că abandonarea fumatului determină o scădere semnificativă a riscului şi a mortalităţii prin cancer pulmonar în comparaţie cu persoanele care continuă să fumeze”, arată prof. dr. Lucian Miron.
Alimentaţia, obezitatea şI sedentarismul responsabile de 30% dintre cancere!
Se apreciază că dieta, inactivitatea fizică şi obezitatea sunt responsabile de 30% dintre cancere. Deficienţele alimentare sunt implicate în etiologia cancerelor în regiunile în curs de dezvoltare, unde există un dezechilibru între activitatea fizică şi aportul energetic, în timp ce conţinutul crescut de zahăr şi grăsimi reprezintă principalii factori incriminaţi în ţările dezvoltate. Există numeroase date în favoarea ideii că dieta este un factor implicat în etiologia unor cancere precum cele de colon, stomac, pancreas, sân, ovar, corp uterin, prostată. Au fost formulate mai multe ipoteze cu privire la factorii alimentari pentru a explica variaţiile incidenţei unui anumit neoplasm în diferite ţări. Consumul excesiv de carne roşie, de peşte afumat şi carne conservată prin fum (Japonia) a fost incriminat în producerea cancerului de stomac. Factorii de alimentaţie sunt apreciaţi a contribui la aproximativ 40% din toate cancerele ţărilor Vestice şi chiar la 60% din cancerele femeilor din ţările cu incidenţă crescută a cancerelor mamare.
Dieta: substanţe din diferite alimente asociate cu tipuri de cancere!
Dieta este un factor implicat în etiologia unor cancere precum cele de colon, stomac, pancreas, sân, ovar, corp uterin, prostată. Substanţele din alimente au fost asociate cu cancere în următoarele sedii:
* consumul crescut de grăsimi: cancere de colon, prostată, endometru şi mamare.
*aminele policiclice identificate în carnea bine prăjită au fost implicate în dezvoltarea cancerelor gastrice, colo-rectale, pancreatice şi mamare.
*dietele cu conţinut caloric crescut: cancere de sân, endometru şi colon, prostată şi veziculă biliară
*proteinele animale, particular carnea roşie: cu cancere de sân, endometru şi colon
*alcool: particular la fumători: cancerele de cavitate bucală, faringe, laringe, esofag şi ficat
*dietele sărate, cu alimente afumate: cancere de esofag şi stomac
*nitraţii şi aditivii alimentari: cancerul de intestin.
Cum intervine alimentaţia în procesul de dezvoltare a cancerelor
Substanţele cancerigene pot apare în procesul de prelucrare a alimentelor sau prin procesul de conservare. Favorizarea formării de substanţe cancerigene: nitraţii şi nitriţii a căror concentraţie poate fi ridicată în unele alimente sau în apă potabilă sunt transformaţi în nitrozamine, substanţe cancerigene. Alte exemple concrete, dincolo de deja arhicunoscutul consum excesiv de semipreparate, substanţe cancerigene (benzspirenul şi alte hidrocarburi policiclice aromatice) pot rezulta şi după procesul de prelucrare termică alimentelor când carnea este friptă sau afumată. De asemenea, de observat că şi legume precum ţelina, andivele, varza, spanacul, gulia, conţin mari cantităţi de nitraţi, în mod special dacă sunt conservate mai mult de două zile, dacă sunt preparate termic sau dacă sunt combinate cu proteine, rezultând nitrozamine, care prezintă potenţial carcinogenic. De aici şi insistenţa specialiştilor de a consuma cât mai frecvent fructe şi legume proaspete.
Vestea bună: unele alimente pot modifica efectele carcinogenilor!
”Alimentaţia poate avea un rol protector împotriva carcinogenilor prin conţinutul în fibre, vitamine şi substanţe antioxidante (vitaminele C,E,A, coenzima Q10, melatonină, seniul, zincul). Seleniul şi vitamina E reduc riscul de cancer de prostată. De asemenea, studiile au arătat ca un regim alimentar bogat în fibre vegetale scade riscul de cancere de colon, cavitate orală, esofag, stomac şi plămân. Bineînţeles, nu spune nimeni că dieta trebuie să se bazeze doar pe acest tip de alimente. Dar, putem reduce riscul de cancer incluzând zilnic în dieta noastră legume şi fructe proaspete care au un conţinut ridicat de fibre, vitamine şi substanţe antioxidante”, a subliniat prof. dr. Lucian Miron.
Obezitatea: agravează evoluţia unui cancer şi modifică răspunsul la tratamentul oncologic
Internaţional Agency for Reserch on Cancer (IARC) după revizuirea tuturor studiilor epidemiologice din ultimii 30 de ani ajunge la concluzia că obezitatea determină o legătură cauzală cu forme variate de cancer. ”Asociaţia dintre obezitate şi variate cancere este complexă. Obezitatea este un factor care agravează evoluţia unui cancer şi modifică răspunsul la tratamentul oncologic!”, subliniază prof. dr. Lucian Miron.
Creşterea ponderală influenţează riscul de dezvoltare a cancerului mamar
Mecanismele fiziopatologice prin care obezitatea creşte riscul de apariţie a cancerelor sunt tot mai bine înţelese. ”Mai multe mecanisme sunt incriminate: perturbări endocrine cum ar fi hiperproducţia de estrogeni, androgeni, instalarea rezistenţei la insulină şi modificări metabolice (sindrom X metabolic), inducerea unui status inflamator cronic la nivel tisular. Acesta inflamaţie cronică implică eliberarea de substanţe inflamatorii de tipul IL-6, TNF-alpha, factorul de creştere insulinic 1 (IGF1), prostaglandina E2 şi radicali liberi de oxigen, acestea fiind cunoscute drept importanţi promotori cancerigeni”, aaugă prof. dr. Lucian Miron.
Ce spun studiile?
Studiile arată următoarele: creşterea ponderală cu fiecare 5Kg creşte riscul relativ de dezvoltare a cancerului mamar la femeile în postmenopauză cu 1,08. Creşterea Indexului de Masă Corporală ( IMC) cu o unitate creşte riscul de cancer mamar cu 3%. În S.U.A, obezitatea contribuie la dezvoltarea a 20% din toate cancerele mamare la postmenopauză şi cu 50% din totalitatea deceselor prin cancer mamar în postmenopauză. Tot în relaţie cu obezitatea sunt şi alte tipuri de cancere ( ex. endometru, gastric, esofag, hepatic, pancreatic, colo-rectal, renal, vezică biliară, tiroidă, mielom multiplu, etc).
Cancerul de endometru: există o relaţie puternică între obezitate şi cancerul de corp uterin Riscul de cancer endometrial la femeile cu un câştig ponderal de + 20Kg după vârsta de 18 ani este de 5. Atât obezitatea cât şi câştigul ponderal sunt asociate cu un risc crescut de cancer endometrial.
Cancerul de colon: incidenţa cancerului de colon creşte la bărbaţii şi femeile obeze.
Carcinomul renal:obezitatea prezintă un mecanism încă neexplicat de creştere a cancerului renal , mai ales la femei.
Activitatea fizică
Obezitatea este asociată cu sedentarismul. Alături de dietă încărcată cu grăsimi, dulciuri şi lipsa de activitate fizică duce la obezitate. De precizat ca activitatea fizică optimă este relevantă în prevenţia primară şi secundară a cancerelor colorectale şi de sân.
Infecţiile
Infecţiile sunt componente importante ale riscului de cancer ( 10-15%) şi agenţii etiologici majori pentru diferite organe precum virusurile ( hepatitice B şi C - carcinomul hepatocelular), virusul uman papilloma ( cancerul de col uterin şi unele cancere orale), virusul Epstein Barr (carcinomul nasofaringeal, unele limfoame maligne), bacterii - Helicobacter pylori (gastric) şi unii paraziţi - Schistostoma hematobium-vezica urinară, Clonarchis sinensis - choloangiocarcinomul.
Poluarea atmosferică
Având în vedere că poluarea atmosferică nu poate fi evitată în totalitate (de altfel este responsabilă numai de 1-2% din totalul cancerelor) şi că alţi factori necunoscuţi (inclusiv cei genetici) determină circa un procent mic din numărul total de cancere, se presupune că s-ar putea descreşte mortalitatea prin cancere cu circa 84% prin simple acţiuni de profilaxie individuale.
Prevenţia individuală ţine de schimbarea stilului de viaţă
În general, numărul de persoane care mor prin cancer pretutindeni în lume este apreciat să crească de la 7,6 milioane în 2007 la mai mult de 16 milioane în 2050 datorită creşterii speranţei globale de viaţă şi adoptării de către ţările mai puţin dezvoltate a “ stilului de viaţă vestic” inclusiv fumatul de ţigarete, consumul crescut de grăsimi săturate, a alimentelor caloric-dense şi reducerii activităţii fizice la locul de muncă şi în perioadele de relaxare. Ca şi concluzie, trebuie reţinut că fumatul rămâne cauza numărul unu a cancerelor, determinând circa 30% din toate neoplaziile umane; de asemenea, rolul alimentaţiei în riscul de cancer este substanţial (circa 35% din cancerele umane). Renunţarea la fumat şi adotarea unei alimentaţii sănătoase cu evitarea sedentarismului ţine de foarte mult de prevenţie individuală, de măsuri pe care le poate lua fiecare în viaţa de zi cu zi.