Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Intenţionez să revin asupra cărţii, mai ales că autorul aduce în multe privinţe o perspectivă nouă, graţie şi investigaţiilor pe care le-a făcut în arhive, inclusiv în arhivele Securităţii. Pe de altă parte, unele pagini ale cărţii au un rol asemănător madlenei proustiene declanşând, aşadar, mecanismul rememorărilor.
Recent apăruta carte a istoricului Bogdan Jitea, Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film (Polirom), este o cercetare amplă, insistând asupra marelui proiect al Conducătorului - „epopeea naţională”, dar abordând o mulţime de alte aspecte, legate de cenzură, de imixtiunea forurilor de partid, de atitudinea Securităţii, de formele de rezistenţă pe care le-au încercat unii cineaşti etc. Intenţionez să revin asupra cărţii, mai ales că autorul aduce în multe privinţe o perspectivă nouă, graţie şi investigaţiilor pe care le-a făcut în arhive, inclusiv în arhivele Securităţii. Pe de altă parte, unele pagini ale cărţii au un rol asemănător madlenei proustiene declanşând, aşadar, mecanismul rememorărilor. Fireşte, n-am nici o amintire de la proiecţiile cu Dacii, Columna sau Mihai Viteazul pentru simplul motiv că nu mergeam la astfel de filme. Le-am văzut totuşi ulterior, din curiozitate, la televiziune şi toate relele mele aşteptări au fost confirmate. În schimb, am fost entuziasmat de filme precum Reconstituirea ori Croaziera pe care, ca un cinefil adevărat care se respectă, le-am văzut în sălile de cinema.
Dar amintirile se pot ivi atunci când te aştepţi mai puţin. La începutul cărţii, Bogdan Jitea prezintă, sintetic, anii de relativ dezgheţ de după perioada stalinistă, în speţă finalul epocii Dej şi începutul epocii Ceauşescu. Aflăm astfel că primele două filme americane au rulat pe ecranele româneşti, după o foarte lungă întrerupere, în 1957; cele două filme sunt Sarea pământului şi Stan şi Bran studenţi la Oxford. Despre Stan şi Bran studenţi la Oxford (A Chump at Oxford) îmi amintesc perfect că l-am „vizionat” cu delicii şi chiar că m-am dus să-l văd de mai multe ori. Filmul avusese premiera în 1939 şi a fost nevoie de aproape două decenii ca să ajungă în România… Despre celălalt film n-am absolut nici o amintire şi sunt convins că nu l-am văzut. Şi asta nu fiindcă ar fi fost nepotrivit pentru băiatul de 11 ani care eram atunci; cred, mai curând, că auzisem că e un film cu teză, precum multe dintre filmele sovietice care rulau în acele vremuri în România. L-am văzut acum, pe internet: da, e un film tezist, aproape realist-socialist, dar e făcut bine şi are o incontestabilă forţă de impact. E vorba de o grevă a minerilor de origine mexicană care lucrează într-o mină din SUA, sunt discriminaţi, protestează, iar când sunt puşi în situaţia să înceteze greva, soţiile lor preiau ştafeta, preiau şi revendicările minerilor la care adaugă propriile lor revendicări. Nu degeaba filmul este considerat de criticii „angajaţi” un film feminist, anticapitalist şi antiimperialist. Asta explică de ce puterea comunistă l-a ales drept primul film american care merita să fie proiectat în România. Sarea pământului (Salt of the Earth) a fost realizat în 1954 de regizorul Herbert J.Biberman (1900-1971) după un scenariu de Michael Wilson (1914-1978). Ambii realizatori erau în colimatorul Comisiei pentru activităţi antiamericane. Bănuit a fi membru al partidului comunist american (cu siguranţă că era), Biberman a avut de tras, fiind pus - era perioada maccarthysmului - pe o listă neagră. Totuşi, filmul a avut premiera în SUA în luna martie 1954, în Mexic în toamnă, iar în Franţa în anul următor.
Încă din epoca Dej încep coproducţiile şi „schimburile de experienţă” între cineaştii români şi cei occidentali. În 1962 este organizată o Gală a filmului american, cu care ocazie vin la Bucureşti producătorul Frank McCarthy, precum şi actorii Jack Lemmon şi Shirley MacLaine. Atunci să fi intrat oare în cinematografele noastre filmul Apartamentul, care îi avea drept protagonişti pe cei doi uriaşi actori? Apartamentul (The Apartment) a fost un mare succes în România, îmi amintesc sala plină până la refuz, ceea ce nu era de mirare - filmul fusese un triumf şi în Statele Unite (luase vreo şase premii Oscar). Regizor era celebrul Billy Wilder, iar scenariul era semnat de colaboratorul său apropiat, scenaristul I.A.L. Diamond (1920-1988), născut aici la noi, la… Ungheni! Shirley MacLaine devenise, fără să vrea, un personaj important în timpul faimoasei vizite din 1959 a lui Nikita Hrusciov în Statele Unite. Printre altele, oaspetele sovietic a fost dus să viziteze Hollywood-ul şi întâmplarea a făcut să asiste la turnarea unei scene din filmul Can-Can, cu Shirley MacLaine în rolul principal. Nikita Sergheievici a fost profund dezgustat de ceea ce vedea şi a declarat presei că în nici un caz femeile sovietice n-ar accepta să-şi dea fustele peste cap. Nu ştim însă ce credeau despre asta femeile sovietice.
Bogdan Jitea aminteşte şi alte nume mari - producători, regizori, actori (Jean Negulescu, Orson Welles etc.) invitaţi în România în ideea că s-ar fi putut astfel pune la cale viitoare coproducţii. Printre ei şi Kirk Douglas, care a venit la Bucureşti în 1966. Şi iată cum se potrivesc uneori lucrurile. Făceam pe atunci periodic câte o „cură” de capitală, prilej să-mi administrez totodată şi o „cură” de spectacole teatrale. M-am dus, astfel, să văd - la Teatrul de Comedie - fabuloasa montare a lui David Esrig cu Troilus şi Cresida. O distribuţie de vis: Marin Moraru, Gheorghe Dinică, Dem Rădulescu, Mircea Albulescu, Mihai Pălădescu etc. Graţie unui prieten actor, aveam locuri chiar în faţă. Întorc capul şi pe cine văd în rândul din spatele nostru - pe Kirk Douglas însoţit de o doamnă distinsă (era soţia lui). Alături de ei, pe post de ghid şi translator, era un tânăr înalt, cu tenul măsliniu, ochi negri migdalaţi, păr tuns scurt, foarte volubil, extrem de dezinvolt. Peste doi ani, când îmi satisfăceam - după terminarea facultăţii - serviciul militar, l-am reîntâlnit (şi i-am aflat numele) pe tânărul brunet şi dezinvolt, şi el proaspăt licenţiat (făcuse secţia de Engleză la Bucureşti): era scriitorul Petru Popescu, care mi-a devenit, în cei câţiva ani până la plecarea lui definitivă din România, prieten.
N-ai ce să faci, trebuie să dai dreptate clişeului: lumea e mică…
Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |