Când Parlamentul chiar funcționează: Cristina Emanuela Dascălu, deputatul care nu știe să tacă în fața nedreptății. O voce care deranjează establishment-ul prin… muncă (P)

Cifrele vorbesc de la sine: 101 întrebări și interpelări către Guvern, prezență la TOATE ședințele Comisiei pentru Învățământ, 11 intervenții în plenul Camerei. Într-o țară obișnuită cu parlamentarii fantomă, ea pare o anomalie salutară.

Iașiul are, în sfârșit, un deputat care muncește. Nu e o afirmație de complezență, ci o constatare care se sprijină pe fapte concrete și cifre care ar trebui să îi facă pe mulți colegi din Parlament să roșească de rușine. Cristina Emanuela Dascălu, reprezentanta AUR de Iași, a reușit ceva care părea imposibil în politica românească contemporană: să transforme mandatul parlamentar dintr-o sinecură într-o slujbă adevărată.

Revoluția prin întrebări incomode

Să spunem lucrurilor pe nume: când ai 101 întrebări și interpelări adresate Guvernului, nu faci PR-ul partidului – faci controlul parlamentar așa cum trebuie făcut. Fiecare dintre aceste întrebări reprezintă ore de documentare, consultări cu experți, analize ale problemelor reale din teritoriu. În timp ce alții își fac teama de a deranja, Dascălu a făcut din „deranjatul” puterii o artă.

Să ne înțelegem: nu vorbim aici despre întrebări de paradă, ci despre intervenții chirurgicale asupra problemelor care îi frământă pe români. Când interpelează Ministrul Mediului despre cele 150 de depășiri ale limitelor de poluare din Iași, când îi cere Ministrului Agriculturii măsuri concrete pentru fermierii în criză, sau când pune la zid Ministrul Muncii pentru promisiunile mincinoase despre indexarea pensiilor cu 12,1% – Dascălu lovește exact acolo unde doare.

Interpelarea sa despre criza mediului din Iași este un model de jurnalism parlamentar: cifre concrete (78 de depășiri ale PM10 în cartierul Nicolina), termene precise, bugete solicitate. Nu întreabă retoric – pretinde răspunsuri cu deadline-uri și responsabilități clare. Când cere Ministrului Muncii să explice de ce pensionarii au fost păcăliți cu promisiuni electorale despre majorarea cu 12,1%, ea nu face politică – face justiție.

Dar poate cel mai cutremurător este momentul când pune guvernul față în față cu eșecul PNRR: doar 5 miliarde de euro atrași din 28 miliarde disponibile, 13 din 24 de spitale anulate, fonduri nerambursabile pierdute în timp ce România se împrumută cu 50 de miliarde. Asemenea cifre nu mint și nu pot fi mascate cu retorica politică.

Educația: misiunea care o definește

Dacă există un domeniu în care Cristina Emanuela Dascălu și-a lăsat amprenta profund, iremediabil, acela este educația. Nu întâmplător. Cu experiență de profesor universitar doctor, ea înțelege din interior problemele sistemului educațional românesc. Dar spre deosebire de mulți academicieni care rămân la critici teoretice, ea acționează prin lege.

Modificările propuse la Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 nu sunt exerciții intelectuale, ci răspunse la problemele concrete cu care se confruntă zilnic profesorii și elevii. Când propune clarificarea statutului personalului didactic asociat (articolul 139), ea rezolvă o ambiguitate care genera confuzie în sistemul educațional.

Inițiativa pentru modificarea Legii învățământului superior nr. 199/2023 vine să actualizeze un sistem anacronistic, iar coinițierea propunerii pentru organizarea studiilor universitare de doctorat arată o viziune de perspectivă asupra cercetării românești.

Proiecte care schimbă vieți

Dar poate cel mai impresionant proiect al său rămâne Programul național de subvenții pentru căminul familiei – o inițiativă care recunoaște familia ca fundament al societății și propune sprijin concret, nu doar declarații populiste.

Instituirea Institutului Național de Formare în Sectorul Public este un alt proiect revoluționar – pentru că României îi este sătul de amatorismul din funcțiile publice. Când vezi că în ministere și primării ajung oameni care nu știu ce fac, înțelegi că profesionalizarea administrației nu este un lux, ci o necesitate vitală.

Lupta pentru cei uitați

Cea mai cutremurătoare interpelare a sa o constituie însă cea adresată Ministrului Muncii despre pensiile românilor. Când guvernul a promis în noiembrie 2024 indexarea pensiilor cu 12,1%, iar apoi a abandonat promisiunea imediat după alegeri, Cristina Emanuela Dascălu nu a tăcut. A pus pe hârtie cifre concrete: pensionarii au pierdut în medie 330 lei lunar, peste 42% dintre ei trăiesc la limita sărăciei, iar puterea lor de cumpărare a scăzut cu 18% în ultimele 18 luni.

Când interpelează Ministrul Agriculturii despre fermierii în criză, ea nu face retorică populistă – cere măsuri concrete pentru următoarele 6 luni, programe de finanțare pentru 2025, strategii pentru protejarea pieței interne. Fiecare întrebare vine cu termene, cu bugete solicitate, cu responsabilități claire.

În timp ce alții fac declarații pompoase despre incluziune, Dascălu acționează concret pentru persoanele cu dizabilități, susținând modificări la Legea nr. 448/2006. Nu face gălăgie mediată despre drepturi – face legi care garantează aceste drepturi.

Mediul: când cifrele vorbesc mai tare ca promisiunile

Interpelarea sa către Ministrul Mediului este o lecție de jurnalism parlamentar. Nu se mulțumește cu întrebări generale despre „protecția mediului” – vine cu cifre concrete care îngheață sângele: 150 de depășiri ale limitelor de poluare în Iași, 78 de depășiri ale PM10 doar în cartierul Nicolina, depozitul de la Țuțora funcționând la 95% din capacitate.

Când cere măsuri pentru 15 hectare de spații verzi pierdute în ultimii 5 ani, nu face ecologism de fațadă – solicită bugete concrete, termene precise, responsabilități clare. Asemenea detalii transform o interpelare obișnuită într-un dosar de urmărire penală.

Și când abordează tema deșeurilor textile cu ocazia Zilei Internaționale Zero Deșeuri, ea nu face pedagogie ecologistă, ci atacă direct: România a devenit „depozitul de haine uzate al Europei”, importă produse de slabă calitate care ajung direct la groapa de gunoi, în timp ce industria națională de textile este ignorată. Întrebările sale sunt chirurgicale: standarde de calitate pentru import, stimulente pentru producătorii autohtoni, industrie națională de reciclare.

Infrastructura: când promisiunile se lovesc de realitate

Poate cel mai brutal moment din activitatea sa parlamentară este interpelarea despre haosul rutier din Iași. Tonul său este unul al exasperării justificate: „Centura ocolitoare completă? Zero! Drum expres spre Târgu Neamț? Vorbe! Modernizarea drumurilor naționale? Întârzieri!”

Nu este retorică populistă – este fotografia realității cu care se confruntă zilnic ieșenii. Când spune că „ambulanțele, părinții, profesorii și toți cei care muncesc în acest oraș pierd ore întregi în ambuteiaje care nu mai pot fi tolerate”, ea vorbește în numele celor 500.000 de oameni care suferă din cauza incompetenței administrative.

Datele pe care le invocă despre Podu Iloaiei sunt devastatoare: traficul a crescut cu 67% în ultimii cinci ani, de la 11.000 la 18.500 de autovehicule zilnic. Nu mai vorbește diplomatic despre „necesitatea unor măsuri” – întreabă direct: „Există un termen clar pentru demararea lucrărilor esențiale sau doar lozinci de campanie?”

 

Parlamentarul care nu lipsește niciodată

Statisticile oficiale o arată prezentă la TOATE ședințele Comisiei pentru Învățământ. În România, unde absența din Parlament a devenit aproape o tradiție, acest lucru pare aproape imposibil. Dar Cristina Emanuela Dascălu a făcut din prezența la lucru o regulă, nu o excepție.

Cele 11 intervenții în plenul Camerei pe diverse puncte de pe ordinea de zi nu sunt spectacol politic – sunt dovada că ea înțelege că Parlamentul este locul în care se iau decizii, nu sala de așteptare pentru următoarea funcție.

De ce deranjează pe unii

Cristina Dascălu deranjează pentru că muncește. Într-un sistem politic în care mediocritatea a devenit norma, excelența pare o provocare. Când colegii săi se mulțumesc cu câte o declarație la televizor, ea depune amendamente. Când alții organizează conferințe de presă, ea organizează propuneri legislative.

Poate că acest stil de a face politică pare neobișnuit pentru România anului 2025. Dar poate că tocmai de aceea avem nevoie de mai mulți parlamentari precum Cristina Dascălu – oameni care înțeleg că mandatul încredințat de cetățeni nu este un premiu, ci o responsabilitate.

Concluzia care îi deranjează pe mulți

Într-un Parlament în care activitatea se măsoară adesea în scandal și declarații senzaționale, Cristina Emanuela Dascălu se măsoară în legi, amendamente și întrebări incomode. Este dovada vie că politica poate fi făcută altfel – cu respect față de cetățean, cu profesionalism și cu o înțelegere profundă a problemelor reale ale României.

Pentru ieșeni, ea nu este doar un deputat care îi reprezintă formal în Parlament. Este vocea lor autentică într-o instituție care a uitat, adesea, să asculte. Și asta, într-o țară obișnuită cu promisiuni electorale nerespectate, este o performanță în sine.

Poate că România ar avea nevoie de mai mulți parlamentari care să deranjeze prin… muncă.

Notă finală:

Monica-Elena BERESCU, Deputat USR:

Luări de cuvânt: la 1 puncte de sumar

Propuneri legislative iniţiate: 14

Întrebari şi interpelări: 12

 

Petru-Bogdan COJOCARU, Deputat PSD:

Luări de cuvânt: la 11 puncte de sumar (în 11 şedinţe)

– din care declaraţii politice: 8

Declaraţii politice depuse în scris: 5

Propuneri legislative iniţiate: 8

Întrebari şi interpelări: 14

 

Cristina-Emanuela DASCĂLU, Deputat AUR:

Luări de cuvânt plen: la 11 puncte de sumar (în 10 şedinţe)

– din care declaraţii politice: 5

Declaraţii politice depuse în scris: 8

Propuneri legislative iniţiate: 19

Coinitiator, așteaptă hotărâre lider grup AUR :

Proiecte de hotarâre iniţiate: 2

Întrebari şi interpelări: 101

Moţiuni: 3

Luări de cuvânt la ședința Comisiei de Învățământ: toate ședințele de până acum

 

Silviu-Octavian GURLUI, Deputat AUR:

Luări de cuvânt: la 10 puncte de sumar (în 10 şedinţe)

– din care declaraţii politice: 3

Propuneri legislative iniţiate: 7

Proiecte de hotarâre iniţiate: 1

Întrebari şi interpelări: 19

Moţiuni: 3

 

Ancuţa-Florina IRIMIA, Deputat POT:

Luări de cuvânt: la 1 puncte de sumar

Propuneri legislative iniţiate: 4

Moţiuni: 1

 

Simona-Elena MACOVEI ILIE, Deputat SOS:

Luări de cuvânt: la 4 puncte de sumar (în 3 şedinţe)

Declaraţii politice depuse în scris: 3

Propuneri legislative iniţiate: 17

Întrebari şi interpelări: 6

Moţiuni: 1

 

Iulian-Alexandru MURARU, Deputat PNL:

Luări de cuvânt: la 4 puncte de sumar (în 4 şedinţe)

Declaraţii politice depuse în scris: 11

Propuneri legislative iniţiate: 17

Întrebari şi interpelări: 19

 

Ciprian-Constantin PARASCHIV, Deputat AUR:

Luări de cuvânt: la 12 puncte de sumar (în 9 şedinţe)

– din care declaraţii politice: 2

Declaraţii politice depuse în scris: 3

Propuneri legislative iniţiate: 8

Proiecte de hotarâre iniţiate: 1

Întrebari şi interpelări: 1

Moţiuni: 3

 

Maricel POPA, Deputat PSD:

Propuneri legislative iniţiate: 4, din care 1 promulgată lege

Întrebari şi interpelări: 10

 

Sorin NĂCUŢĂ, Deputat PNL:

Luări de cuvânt: la 3 puncte de sumar (în 3 şedinţe)

– din care declaraţii politice: 2

Propuneri legislative iniţiate: 13

 

Alexandru RAFILA, Deputat PSD:

Luări de cuvânt: la 1 puncte de sumar

Propuneri legislative iniţiate: 2

 

Ştefan TANASĂ, Deputat USR:

Luări de cuvânt: la 4 puncte de sumar (în 4 şedinţe)

– din care declaraţii politice: 2

Declaraţii politice depuse în scris: 2

Propuneri legislative iniţiate: 27

Întrebari şi interpelări: 1

Publicitate și alte recomandări video