marti, 19.03.2024
Cum să interpretăm anomalia statistică de la Iaşi?
În ultima vreme, două ştiri despre Iaşi şi Moldova pun în discuţie narativul despre polul sărăciei şi al emigrării din România.
1) Salariile din Iaşi au cunoscut, în ultimul deceniu, cea mai puternică creştere la nivel naţional - 159%, mai mult chiar decât la Cluj - 157%, vedeta economică a sud-estului european; 2) Recensământul ne spune că, totuşi, nu Moldova este regiunea care se depopulează cel mai rapid, ci sudul.
Să recunoştem că nu eram deloc pregătiţi pentru asemenea surprize statistice. În primul rând, nedumerirea vine din faptul că, în cea mai săracă regiune a ţării, apare un judeţ de categorie grea cu cea mai mare creştere salarială. O altă curiozitate ar fi că oamenii se răresc exact prin locurile unde Institutul Naţional de Statistică (INS) ne spune că se trăieşte mai bine.
Cât de veridice sunt datele INS? Cum se explică faptul că salariile au crescut înainte să apară autostrăzile? Veniturile nu par corelate nici cu nivelul investiţiilor, infime în raport cu restul ţării, nici cu dinamica economică. Cum se face că aceste rezultate statistice au fost posibile în ciuda unei administraţii praf şi pulbere? Înseamnă că mediul de afaceri îşi face treaba pe tăcute şi impune direcţia dezvoltării, oricât de ostilă ar fi administraţia şi oricât de corupţi politicienii? Cum să interpretăm anomalia economică şi statistică de la Iaşi?
Pentru creşterea salarială record de la Iaşi, două ipoteze pot fi aduse în discuţie şi trebuie verificate. Comparativ cu centrele regionale omoloage, Timişoara şi Cluj, în Iaşi există o pondere mult mai importantă a bugetarilor în totalul masei salariale. Or tocmai bugetarii au beneficiat, în ultimul deceniu, de creşteri salariale cu mult peste media salariilor din economia privată, mai restrânsă în Iaşi decât în celelalte centre regionale. Acelaşi efect - de proporţionalitate - se observă şi în judeţe vecine din Moldova cu un număr mare de bugetari, dar cu o economie privată restrânsă şi salariaţi puţini. Salariile au nivele acceptabile, dar problema e că sunt puţine la o populaţie activă de câteva ori mai mică decât judeţele din vest.
În al doilea rând, în ultimul deceniu a existat o creştere reală atât a numărului salariaţilor din IT, cât şi a salariilor acestora (care se aflau într-o poziţie inferioară semnificativă faţă de vest sau Bucureşti). O mulţime de companii şi-au deschis puncte de lucru la Iaşi, luptându-se pe un număr limitat de absolvenţi şi specialişti, licitând forţa de muncă pe salarii comparabile cu cele din sediile centrale.
La nivel absolut, între Iaşi şi Cluj rămâne totuşi cam aceeaşi diferenţă salarială de acum un deceniu (15%), dar decalajul e anihilat de costul vieţii usturător din centrul transilvănean (diferenţe semnificative la imobiliare, chirii, servicii, preţuri în restaurante etc). Pe ansamblu, un salariat din Iaşi, ne spune tot INS (nu ştiu cât/ dacă îl putem crede), ar putea să trăiască chiar mai bine decât unul de la Cluj.
De ce nu se reflectă această creştere salarială şi în viteza de creştere a PIB-ului şi a prosperităţii comparabile cu a Clujului? Poate şi pentru că masa salariaţilor din Iaşi este una net inferioară, doar aproximativ 70% faţă de cea din Cluj, deci o piaţă modestă şi un volum mai redus de servicii şi bunuri totale produse şi aflate în circulaţie. Dar şi structura economică e diferită, cifra de afaceri cu totul alta, iar aici dăm cuvântul economiştilor.
Al doilea paradox, de natură demografică: Moldova nu mai este epicentrul emigraţiei româneşti, raportat la populaţie?
Nu că nu ar fi posibil ca alte zone sau regiuni să se deşertifice demografic într-un ritm mai accelerat decât Moldova. Dar, la modul în care INS a reuşit să „organizeze” recensământul, acesta nu a fost despre numărat, ci despre estimat. INS a adăugat, corelat şi redistribuit cam un milion de locuitori. Aşa încât maghiarii acuză că nu au fost număraţi de-ai lor, liber cugetătorii revendică un milion de cetăţeni care nu s-au declarat ortodocşi sau nu au fost întrebaţi ce se consideră, în timp ce, iată, moldovenii pot acuza că au fost număraţi şi acasă şi în deplasare sau cu tot cu masa de basarabeni oploşiţi fictiv prin judeţele de graniţă.
Aceasta face ca ponderea demografică a Moldovei din total naţional să crească de la 18-19% în 2011, undeva la 21-22% în 2022. George Ţurcănaşu face o inventariere a erorilor semnalate în comune din judeţul Botoşani „ţinte predilecte ale imigraţiei formale basarabene, care sunt de aproximativ două ori mai populate decât în 2011, fără să se fi întâmplat un miracol economic în răstimp”. La fel şi municipiul Vaslui, care creşte de la 55 la 63 de mii. În următoarea perioadă, desigur vom afla mai multe dedesubturi ale acestor ciudăţenii statistice, care contrazic categoric observaţiile directe.
Ca orice neofit în ale liturghiilor contabile, privesc de multe ori nedumerit la ininteligibilele rapoarte ale Institutului Naţional de Statistică. Decriptarea şi traducerea nesfârşitelor şiruri de numere e un efort mental şi de răbdare de multe ori fără rost. Unele şiruri numerice emise pe diferite subiecte şi domenii nu sunt pentru cetăţeni, nu le pricep nici politicienii şi nici măcar nu le ia în serios mai nimeni când se discută despre politici publice, economice, strategii în domeniul sănătăţii sau al educaţiei. Avem nevoie de încă o armată de decriptologi, interpreţi, ca să extragă de acolo realităţile ascunse, tendinţele nechestionate, în faţa unei instituţii care se află strict la dispoziţia politicului şi de multe ori induce în eroare prin decupaj şi decontextualizare.
Cuvinte cheie: + recensamant 2021, depopulare Moldova, crestere salarii, costul vietii Iasi
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Gabriela Firea şi Sebastian Burduja, propuşi coordonatori politici ai campaniei PSD-PNL pe Capitală
Energia solară și cea eoliană nu sunt gratis. Un expert explică de ce
”Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război”, pledează Charles Michel într-un editorial
Fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, adus în România din Germania
Riscul unui război nuclear se află la ”cel mai înalt nivel” de zeci de ani, avertizează Guterres
O companie cu afaceri de 155 milioane euro în 2023 vrea să deschidă un magazin la Iași
Un nou hotel, de 4 stele, va fi construit la Iași, în Păcurari. Încep lucrările anul acesta?
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi? Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |