Când se va putea bate ACSM Politehnica Iași la titlul de campioană națională sau la cupele europene? Banii și rețeta succesului

„Ziarul de Iași” vă prezintă de ce fotbalul local nu are cum să-și propună acum mai mult decât simpla prezență la masa bogaților, dar și cum ar putea singura echipă locală care ține numele Iașului în prim-planul sportului românesc să țintească la mai mult.

Niciodată mai sus de locul VI

Nume respectat în fotbalul românesc, Iașul nu a avut niciodată performanțe deosebite. Cel mai bun loc ocupat în campionat a fost VI, în Cupa României s-a ajuns doar până în semifinale, de cinci ori, iar în cupele europene – o singură dată, în 2016.

De regulă, Politehnica, și cea de tradiție, înființată în 1945, și actuala, care a luat naștere în 2010, a avut des ca obiectiv menținerea în prima ligă (țintă neatinsă chiar și în perioada „de aur” a tandemului Simionaș – Romilă II, când au fost două retrogradări) sau promovarea în elită.

• Citiți și: Un play-out nebun! De câte puncte are nevoie ACSM Politehnica pentru a se salva direct de la retrogradare?

E drept, au fost și mulți ani în eșalonul doi, dar și perioade în care Iașul rula fără emoții în prima ligă și bătea în Copou mai toate numele importante ale campionatului, așa cum s-a întâmplat sub comanda lui Ionuț Popa, în primul mandat al acestuia la Iași.

Tabloul de până acum

Iașul a făcut parte astfel dintr-o pleiadă de cluburi cunoscute, ale unor orașe mari, cu parcurs mediocru. Printre exemple – Farul Constanța, fără trofeu cucerit până ce Hagi nu și-a luat „copilul”, Viitorul, și l-a dus sub mantia grupării de tradiție a Dobrogei, Universitatea Cluj, cu o singură Cupă, în 1965, chiar Politehnica Timișoara, tot fără titlu, dar cu două Cupe.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

În rest, după al doilea război mondial a fost o dominație bucureșteană, cu Steaua și Dinamo în prim-plan, stopată sporadic, de UTA, Petrolul Ploiești, U Craiova, CFR Cluj sau accidental de FC Argeș, Unirea Urziceni, Oțelul Galați ori Astra Giurgiu.

Înainte de 1989, totul era generat de concentrarea forțelor interne la Steaua și Dinamo. Apoi a fost vorba, în primul rând, de bani.

Care sunt banii actuali din fotbalul românesc

Și la ora actuală, poziționările în fotbalul românesc de primă ligă sunt în strânsă legătură cu bugetele. Chiar dacă fotbalul nu e matematică și sunt multe cazuri în care, pe termen scurt, echipe cu bugete mici pot face surprize.

În Liga I, formațiile care se bat la cupele europene cheltuie peste zece milioane de euro pe sezon, cele de mijlocul clasamentului au șase–șapte milioane de euro într-un an, iar trupele care se bat pentru menținere gravitează în jurul a 4,5 milioane de euro pe stagiune.

ACSM Politehnica se află în ultima categorie, cu un buget estimativ structurat astfel: 2,5 milioane de euro produși direct de club (din drepturi TV, sponsorizări, bilete, abonamente, vânzări de jucători etc.), 2 milioane de euro de la autoritățile locale.

De ce e Politehnica în criză?

Deși e pe ultimul palier financiar dintre cele trei categorii amintite, echipa din Copou nu a făcut complet drumul de la teorie la practică nici măcar la ultimul nivel al Ligii I. Astfel, de la 1 decembrie 2024 ACSM Politehnica e în concordat preventiv, ca urmare a faptului că ajunsese anul trecut la datorii de 3 milioane de euro. Aceste datorii trebuie achitate până în decembrie 2028.

În plus, au apărut noi restanțe, ca urmare a tot felul de probleme: neîndeplinirea promisiunilor de finanțare făcute de Primăria Iași, procese pierdute, neacoperirea la timp a datoriilor vechi, investiții nerentabile etc.

Drept urmare, Iașul nu numai că nu se poate bate pentru locurile fruntașe, ci tremură pentru obținerea licenței și pentru a evita falimentul, elemente care îngreunează mult atingerea obiectivului sportiv.

Cum ar putea să se bată Politehnica la locurile fruntașe

Pentru a spera vreodată să se bată la locurile fruntașe ale Ligii I, Iașul ar trebui să tragă cu coada ochiului (iar!) spre Cluj, modelul Universitatea fiind, la ora actuală, cel mai stabil.

• Citiți și: Nici „Regele” Hagi nu a fost în stare să dea Politehnica jos de pe creasta valului!

Echipa de suflet a primarului Clujului, Emil Boc, are un buget de aproape opt milioane de euro în acest sezon. 2,5 milioane au venit direct de la Primărie, peste 2,5 milioane au fost produse de club, iar alte peste 2,5 milioane de euro au venit de la sponsori, atrași, conform unor surse, tot de municipalitate.

Universitatea a reușit astfel să prindă play-off-ul și anunță că la anul ar vrea să atace podiumul. Pentru aceasta, în culise se vorbește că Boc va suplimenta banii alocați „șepcilor roșii”. De menționat că la Cluj, echipa cea mai galonată din ultimii ani, CFR, a primit în ultima perioadă firimituri de la Primărie.

Sepsi e tot în play-out, cu buget de 13 milioane de euro, 5,6 milioane dintre ei din bani publici!

Nu doar la Cluj se investesc bani de către oficialitățile locale.

Liga a II-a și Liga a III-a sunt dependente aproape în totalitate de fonduri publice, iar în primul eșalon Sepsi, Hermannstadt, Oțelul, Buzău și Slobozia, ba chiar și Botoșani, nu se bazează doar pe bani privați.

Campioană la absorbția de bani publici este Sepsi, care a raportat în 2024 un buget de 13.350.000 de euro, 5.620.000 de euro dintre aceștia venind de la Guvernul Ungariei și autoritățile locale. Cu toate acestea, gruparea din Covasna va juca în play-out, alături de ACSM Politehnica Iași. Tot în play-out joacă și Farul, care a produs aproape 12 milioane de euro în 2024.

Valul de falimente ale unor patroni cu ștaif

În ceea ce privește echipele care au patroni, acestea nu sunt eficiente pe termen lung, fotbalul românesc generând, de regulă, doar imagine, puternică, pe diferite paliere, inclusiv politică, nu și randament economic. De aceea, s-a și ajuns la falimentele de notorietate din ultimii ani, când retragerea unor patroni ca Ioan Niculae (Astra Giurgiu), Dumitru Bucșaru (Unirea Urziceni), Marian Iancu (Poli Timișoara), Adrian Porumboiu (FC Vaslui) au dus la desființarea unor forțe interne, campioane sau participante în cupele europene.

De scenariul amintit nu au scăpat nici Rapid București, Oțelul Galați, Petrolul Ploiești ori Universitatea Cluj, care au trebuit s-o ia de la capăt după ce patronii care le-au condus le-au dus în groapă.

Val de pierderi uriașe în Liga I

În ultima perioadă, și alte echipe deținute de persoane fizice au mari probleme: CFR Cluj s-a clătinat și se clatină serios, chiar dacă a trecut prin insolvență, Universitatea Craiova, Rapid București și FC Botoșani anunță pierderi în fiecare an, oltenii având în ultimii trei ani un minus incredibil, de 14,4 milioane euro, iar Rapid găuri de 4 milioane de euro în fiecare din ultimii doi ani. Iar lista continuă.

Dinamo București a fost salvată de suporteri după dezastrul lăsat de mari afaceriști ai României, Petrolul Ploiești și UTA tremură din toate încheieturile. Chiar și Gică Hagi, care produce mulți jucători și își vinde bine numele, fiind pe profit, caută soluții pentru a fi sprijinit cu bani publici pentru a rezista pe termen lung.

De altfel, în 2024, doar Farul și Sepsi au fost pe plus dintre cluburile de primă ligă.

Un singur patron de succes în fotbalul românesc – Gigi Becali!

În acest peisaj, există însă și o excepție, Gigi Becali, de la FCSB. Având posibilitatea de a investi mult și având, paradoxal, răbdare, Becali a reușit să treacă peste anii cu pierderi mari, cum a fost, de pildă, 2023, cu un minus de 7,65 milioane euro. Chiar dacă a ajuns să plătească acum și salarii de 20 000 de euro pe lună unui fotbalist, patronul campioanei face profit ca urmare a parcursului european, principala soluție pentru a fi profitabil în fotbalul românesc. Asta deoarece premiile oferite de UEFA sunt consistente (până acum, în această ediție, „roș-albaștrii” au luat deja 12 milioane de euro!), la fel și încasările din bilete, aproape 8 milioane de euro în acest sezon! În plus, parcursurile europene sporesc serios cotele jucătorilor, Becali vânzându-l, de pildă, pe Man pentru 13 milioane de euro.

Concluzii

Trăgând linie, dacă se dorește ca ACSM Politehnica Iași să devină o forță în România, primul pas, obligatoriu de făcut, este echilibrarea financiară a clubului: stingerea datoriilor curente, de circa 1 milion de euro, respectarea planului de concordat preventiv și asigurarea unui buget de minimum 7,5 milioane de euro pe sezon. Modelul U Cluj funcționează!

Apoi, cu pricepere și respect pentru fiecare cent avut la dispoziție, Poli ar putea încerca să se bată pentru obiective mai îndrăznețe.

• Citiți și: Un jucător al ACSM Politehnica a fost chemat la națională! Antrenamentele se reiau marți, amical cu FC Bălți – sâmbătă, în Copou

Până atunci, cu buzunarele găurite, cu buget redus, cu grad scăzut de profesionalism, nu se poate vorbi decât de menținerea în Liga I.

În ceea ce privește lamentările de genul „cum naiba de un oraș ca Iașul se bate an de la an la retrogradare?”, acestea pot fi puse în aceleași rafturi cu frustrări care au ca index termeni ca „stadion modern”, „Sală Polivalentă nouă”, „bazin olimpic”.

Publicitate și alte recomandări video