Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Cine va conduce Comisia Europeană? Va susţine PSD candidatul stângii, olandezul Timmermans, unul din cei mai mari critici ai săi?
Grupurile de partide europene îşi continuă procesul de selecţie a candidaţilor de vârf (Spitzenkandidaten) în perspectiva alegerilor de anul viitor. După cum se ştie, pe lângă candidaţii pentru Parlamentul European (PE), ele îşi anunţă şi opţiunea pentru şefia Comisiei Europene sub forma unui „candidat de vârf”. După alegeri, conform practicii pe care încearcă să o instituţionalizeze PE, şefii de state şi guverne reuniţi în Consiliul European ar trebui să selecteze preşedintele Comisiei dintre Spitzenkandidaten, prima încercare fiind oferită grupului care obţine cele mai multe mandate.
Această exigenţă îi deranjează pe mulţi dintre liderii naţionali, printre ei numărându-se şi preşedintele Emmanuel Macron. Liderul de la Élysée ar putea încerca să coaguleze, la anul, o opoziţie faţă de acest sistem, dar şansele par mici şi, în plus, candidatul desemnat ar putea fi Markus Weber, membru al aripii bavareze din creştin-democraţia germană. Preşedintele francez nu va ofensa Berlinul de dragul unor principii de echilibru instituţional comunitar. Cu alte cuvinte, e posibil ca şi de data aceasta lucrurile să se petreacă aşa cum vor europarlamentarii, dar la o eventuală amendare a tratatelor am putea asista la un contraatac al liderilor naţionali.
Cum popularii sunt favoriţii scrutinului din mai 2019, competiţia lor internă a concentrat atenţia, fără însă a crea suspans. Aproape întreg establishment-ul PPE s-a poziţionat alături de Weber, un personaj respectat în legislativul european, dar fără experienţă politică la vârf şi fără o veritabilă statură internaţională. Challenger-ul său, Alexander Stubb, a fost lider al conservatorilor finlandezi şi premier al acestei ţări, dar nu a reuşit să se menţină prea mult la vârf. Spre cinstea sa, şi-a continuat campania în cadrul partidului, astfel că popularii au avut parte de ceva mai mult dinamism decât rivalii lor socialişti.
În ceea ce o priveşte, stânga moderată europeană repetă cumva experienţa de acum cinci ani, având un congres de nominalizare lipsit de competiţie. Singurul candidat rămas în cursă este prim-vicepreşedintele Comisiei, olandezul Frans Timmermans, un politician de calibru în tabăra socialistă. Celălalt aspirant la funcţie, slovacul Maroš Ševčovič, la rândul său vicepreşedinte în actualul executiv european, şi-a anunţat retragerea, nereuşind să inspire şi să mobilizeze stânga europeană, în ciuda eforturilor notabile depuse în ultimele luni. Poate că un politician slovac nu era cea mai adecvată soluţie pentru socialişti, într-un moment în care grupul de la Višegrad este văzut drept o ameninţare pentru coeziunea europeană, iar stânga slovacă, aflată la putere, este mai degrabă eurosceptică, secondându-i în această privinţă pe liderii de la Budapesta şi Varşovia în chestiuni precum migraţia.
Se ştie că Partidul Naţional Liberal, membru în grupul PPE, s-a numărat printre formaţiunile ce şi-au exprimat oficial susţinerea pentru domnul Weber. Nu este o opţiune surprinzătoare, dată fiind autoritatea de care se bucură creştin-democraţii (şi creştin-socialii) germani în Europa Centrală şi de Est. În plus, este mereu tentant să joci cartea ce pare câştigătoare. Mult mai interesantă pare a fi, însă, situaţia Partidului Social Democrat, care trebuie să-l susţină în alegeri pe domnul Timmermans deşi acesta a formulat în repetate rânduri critici la adresa modului în care PSD gestionează problema statului de drept în România. Desigur că se vor găsi mijloace pentru a depăşi momentele dificile, în condiţiile în care competiţia electorală va rămâne, în esenţă, una naţională.
Din multe puncte de vedere, oferta electorală a celor două mari grupuri în privinţa candidaţilor de vârf este lipsită de atractivitate pentru alegătorul obişnuit. Există puţine motive pentru care europenii s-ar lăsa cuceriţi de oameni care ştiu mecanismele politicii comunitare, au intenţii bune dar nu pot articula un mesaj de schimbare. Un Spitzenkandidat ideal ar trebui să poată depăşi barierele politicii naţionale, ale limbilor şi culturilor – ar trebui să fie candidaţi europeni în adevăratul sens al cuvântului. Poate că, într-o asemenea situaţie, adversarilor acestui sistem de alegere a preşedintelui Comisiei le-ar veni mai greu să impună revenirea la mecanismele mai puţin transparente, dar bine testate, ale selecţiei în Consiliul European.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |