vineri, 29.03.2024
Jean-Pierre Dopagne este un cunoscut dramaturg belgian, renumit în special pentru monologul L’Enseigneur sau Prof! (2007). Din punctul meu de vedere, Profu’ , în regia lui Radu Mihoc de la Teatrul Mirage, e un one-man show cu George Balmoş, asistat de Marian Ciobanu. Care ar merita să participe la Festivalul Internaţional al Recitalurilor Dramatice "Bacău FEST Monodrame" de la Teatrul Municipal Bacovia. În ceea ce priveşte povestea, perspectiva asupra acesteia se schimbă dinspre studiu de caz asupra fenomenului educaţional, spre un punct culminant dramatic şi senzaţional, rulând în cele din urmă spre o formă de teatru în teatru.
În primă instanţă, asocierea dintre "prof" şi "monstru" nu e elucidată, iar atenţia spectatorului este acaparată de studiul de caz realizat prin exemplificare asupra şcolii, supusă fiind legii junglei. Ca punct de plecare, se construieşte un statement extrem de dur care va fi explicitat pe parcurs: "Elevii sunt ca animale, nu inteligenţa îi conduce ci instinctul". E anunţată ziua fatidică de 17 februarie, dar nu sunt oferite indicii cu privire la turnura extremă pe care o va lua construcţia dramatică. Mai curând, prin paralela dintre elev şi spectator este sugerat faptul că spectacolul este creat într-un anume fel sub umbrela teatrului în teatru. Detaliile (elevii nu se ridică în picioare la intrarea profesorului, poziţia ghemuit în bancă, tuşitul, căscatul, guma de mestecat, jemanfişismul, apatia, insultele, miştocăreala) creionează studiul de caz, iar George Balmoş e un bun povestitor şi entertainer, creând imaginea credibilă a unei săli de clasă dintr-o şcoală publică a timpurilor noastre, puţin în avans faţă de ceea ce avem în România, uşor retro faţă de câte a văzut Occidentul sau de filmele care oglindesc situaţia învăţământului public din Statele Unite.
Astfel că între poveste sau teatru şi realitate (în teatru), între trecut şi viitor, între real şi imaginar, ne surprinde climaxul terifiant: soţ iubitor şi tată de familie, protagonistul, profu’, fiul unui om simplu şi onest care-şi asigura traiul prin cultivarea unei parcele de pământ şi creşterea câtorva animale, care aprecia educaţia şi-i respecta pe educatori, bucurându-se de rezultatele la învăţătură ale fiului său, un elev studios, inspirat de profesorul de latină, odată ce-a deschis Iliada - "Cântă, zeiţă, mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul" - să devină, la rândul său, profesor de literatură, dascăl, povestitor, dar deziluzionat, dezabuzat, frustrat de starea educaţiei analizată sub formă de studiu de caz indirect (meseria al cărei nume nimeni nu-l mai rosteşte decât pe cale ocolită, a fi prof echivalând cu o desconsiderare, sentimentul plafonării, al ratării, neputinţa de a se detaşa de încărcătura acumulată, resimţind extrem de brutal faptul că actualmente profesorul nu mai e, ca odinioară învăţătorul satului, alături de preot şi primar, "spiritul cetăţii"), luând ad litteram gluma unui coleg de cancelarie, din refuzul, dar şi incapacitatea de a se adapta, de a găsi un punct comun cu lumea elevilor săi, cu cultura, umorul şi nevoile actuale ale acestora, în fine - proful împuşcă o clasă de 20 şi ceva de elevi cu sânge rece.
Studiul de caz (definiţia profului, şcoală decăzută la rangul de "dădacă la scară naţională", "făcută să-i păzească cât mai mult timp posibil", profesorul decăzut la rangul de babysitter sau "dăscălitor", modul în care e descrisă micimea vieţii profilor, din perspectiva protagonistului, sistemul educaţional sintetizat în câteva cuvinte - "învăţământul este una dintre rarele meserii care îşi hrăneşte titularii până la pensie indiferent de competenţa lor profesională", cu condiţia să "nu gândeşti prea mult", dar şi bolile colegilor, apoi violul din sala de curs peste care s-a trecut cu detaşare supremă şi multă laşitate), aluziile la punctul culminant pe parcurs şi elementele de teatru în teatru se intercalează în monologul lui George Balmoş. Umorul negru potenţează drama. Neutralitatea interpretului, alături de bufonerie, o atenuează. Climaxul e un moment de perplexitate pentru spectator. Orice explicitare devine superfluă în asociere cu gravitatea momentului descris.
Nu mi-am propus o diagnoză ori o prognoză a sistemului educaţional românesc, în contextul sistemului educaţional al cărui studiu de caz îl realizează autorul belgian în piesa sa. Şi nici să pun în balanţă extremele, cele două mari extreme ale piesei (violul din sala de curs, ignorat de autorităţi şi revolta profului care recurge la un act abominabil dintr-o nevoie reparatorie, de ordin personal, dar extinsă la situaţia celorlalţi la care se referă). Din punct de vedere teatral, interesează cum se ajunge la o formă aparte de teatru în teatru: spectacolul profului, condamnat să devină actor pe viaţă pentru fapta sa se desfăşoară ca metodă terapeutică în faţa publicului, dat fiind că ministrul justiţiei şi cel al educaţiei i-au preschimbat pedeapsa din închisoare pe viaţă în muncă în folosul comunităţii.
Proful a fost condamnat să-şi povestească fapta aşa cum Sisif a fost condamnat să urce bolovanul. Avem toate ingredientele mitului lui Sisif: tragedie, absurd, revoltă şi fericire. Proful e liber să îşi exprime revolta faţă de problemele educaţiei, odată cu fiecare reprezentaţie, ajungând inevitabil să povestească şi despre tragedie, dar e fericit cu rolul său de povestitor şi entertainer, deoarece, în sfârşit, publicul său îl ascultă şi aplaudă. Însă bolovanul se răstoarnă din nou şi din nou, deoarece după fiecare reprezentaţie vine gardianul să-l ia, reamintindu-i zădărnicia efortului său.
Făptuind o monstruoasă crimă, în numele spulberării unor idealuri pe care le avea cu privire la educaţie, proful e condamnat să îşi expună povestea pe "sfânta scândură", profanând-o. În termenii săi, a ucis din revoltă că literatura şi rolul dascălului au fost coborâte de pe piedestal, pentru personajele lui Corneille, Racine, Molière, neînţelese de elevi şi a fost condamnat să profaneze locul "unde s-au iubit Romeo şi Julieta, unde au murit Oedip şi Macbeth", scena, prin confesiunea sa transformată în spectacol. Dincolo de o meditaţie pe marginea mitului lui Sisif, Proful e o meditaţie teatrologică despre cum teatrul se poate intersecta cu realitatea. Dar şi despre cum absenţa problemelor, ca şi amplificarea lor nasc monştri sau despre faptul că excesele de idealizare ori demistificare, deopotrivă, nasc acte monstruoase. Despre necesitatea de racordare la prezentul timpului său. Despre calea de mijloc nu ca o alegere a omului laş, ci a celui lucid.
(Profu’, adaptare după Jean-Pierre Dopagne, regia: Radu Mihoc, distribuţia: George Balmoş, Marian Ciobanu, Casa de Cultură a Municipiului Iaşi "Mihai Ursachi", 23 februarie 2020)
Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi critic de teatru (membru AICT)
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |