Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Capcana caracatiţei

GALERIE
Bogdan Iliescu
  • Bogdan Iliescu
- +

„Tudoriţo să-ţi spun drept,/ Mi-ai făcut o rană’n piept!” (Folclor românesc)

Timp de milenii oamenii au crezut cu atâta convingere în conceptul aristotelian că sediul emoţiilor este inima („Şi, desigur, creierul nu este deloc responsabil pentru niciuna dintre senzaţii. Viziunea corectă este că sediul şi sursa senzaţiei este regiunea inimii.”, spunea Aristotel), încât şi azi, când ştim cu toată siguranţa că nu este aşa, nu ne putem lipsi de ceea ce este evident o metaforă foarte dragă barzilor de tot felul.

Amestecul incandescent al emoţiilor este preparat până la abandon în creier, şi scântei şi bucăţi de lavă încinsă pot ajunge până în cele mai ascunse unghere ale organului nobil. Însă, după o naştere destul de grea, începută în 1967, când Rees a remarcat că moartea unei rude apropiate creşte riscul de a muri într-un an de şapte ori, până în 2005 când, în sfârşit sindromul descris de medicii japonezi, numit de ei Takotsubo (ceea ce înseamnă literal, „capcana caracatiţei”) a devenit o boală recunoscută, numită şi sindromul inimii frânte. Este o formă bruscă de insuficienţă cardiacă acută, cel mai adesea cauzată de stresul emoţional. Poate provoca aceleaşi simptome ca un atac de cord şi, deşi arterele care duc la inimă nu sunt blocate, riscul de complicaţii este similar cu cel al unui atac de cord real.

În zilele noastre un grup de cercetători de la Universitatea din Aberdeen au reuşit să aducă dovezi că acest sindrom cardiac este asociat cu modificări ale regiunilor creierului asociate cu procesarea emoţională. Studiul, prezentat la conferinţa centenară a Societăţii Britanice de Cardiovasculare din Manchester, a descoperit şi modificări ale nivelului activităţii creierului în zone cunoscute pentru controlul bătăilor inimii.

Ştiam de destul timp că există conexiuni între creier şi inima. Însă abia acum, în cel mai detaliat studiu de acest gen, oamenii de ştiinţă s-au uitat la creierul a 25 de pacienţi care au suferit un episod de Takotsubo în ultimele cinci zile. Ei au folosit scanări RMN ale creierului pentru a măsura volumul creierului, suprafaţa şi semnalele de comunicare între diferite zone ale creierului. Apoi au comparat aceste rezultate cu pacienţii de control care au fost potriviţi pentru vârstă, sex şi alte afecţiuni medicale. Ei au descoperit că au existat anomalii în volumul şi legăturile între zone ale creierului esenţiale pentru procesarea emoţiilor la pacienţii cu Takotsubo în comparaţie cu oamenii sănătoşi. Începem să înţelegem că trebuie să tratăm creierul pentru a scapă de suferinţa inimii şi mai ales cum să facem asta. 

Bogdan Iliescu este medic primar neurochirurg la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi şi preşedinte al Asociaţiei Creierului Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri