Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
„Tudoriţo să-ţi spun drept,/ Mi-ai făcut o rană’n piept!” (Folclor românesc)
Timp de milenii oamenii au crezut cu atâta convingere în conceptul aristotelian că sediul emoţiilor este inima („Şi, desigur, creierul nu este deloc responsabil pentru niciuna dintre senzaţii. Viziunea corectă este că sediul şi sursa senzaţiei este regiunea inimii.”, spunea Aristotel), încât şi azi, când ştim cu toată siguranţa că nu este aşa, nu ne putem lipsi de ceea ce este evident o metaforă foarte dragă barzilor de tot felul.
Amestecul incandescent al emoţiilor este preparat până la abandon în creier, şi scântei şi bucăţi de lavă încinsă pot ajunge până în cele mai ascunse unghere ale organului nobil. Însă, după o naştere destul de grea, începută în 1967, când Rees a remarcat că moartea unei rude apropiate creşte riscul de a muri într-un an de şapte ori, până în 2005 când, în sfârşit sindromul descris de medicii japonezi, numit de ei Takotsubo (ceea ce înseamnă literal, „capcana caracatiţei”) a devenit o boală recunoscută, numită şi sindromul inimii frânte. Este o formă bruscă de insuficienţă cardiacă acută, cel mai adesea cauzată de stresul emoţional. Poate provoca aceleaşi simptome ca un atac de cord şi, deşi arterele care duc la inimă nu sunt blocate, riscul de complicaţii este similar cu cel al unui atac de cord real.
În zilele noastre un grup de cercetători de la Universitatea din Aberdeen au reuşit să aducă dovezi că acest sindrom cardiac este asociat cu modificări ale regiunilor creierului asociate cu procesarea emoţională. Studiul, prezentat la conferinţa centenară a Societăţii Britanice de Cardiovasculare din Manchester, a descoperit şi modificări ale nivelului activităţii creierului în zone cunoscute pentru controlul bătăilor inimii.
Ştiam de destul timp că există conexiuni între creier şi inima. Însă abia acum, în cel mai detaliat studiu de acest gen, oamenii de ştiinţă s-au uitat la creierul a 25 de pacienţi care au suferit un episod de Takotsubo în ultimele cinci zile. Ei au folosit scanări RMN ale creierului pentru a măsura volumul creierului, suprafaţa şi semnalele de comunicare între diferite zone ale creierului. Apoi au comparat aceste rezultate cu pacienţii de control care au fost potriviţi pentru vârstă, sex şi alte afecţiuni medicale. Ei au descoperit că au existat anomalii în volumul şi legăturile între zone ale creierului esenţiale pentru procesarea emoţiilor la pacienţii cu Takotsubo în comparaţie cu oamenii sănătoşi. Începem să înţelegem că trebuie să tratăm creierul pentru a scapă de suferinţa inimii şi mai ales cum să facem asta.
Bogdan Iliescu este medic primar neurochirurg la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi şi preşedinte al Asociaţiei Creierului Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |