Cheșcu face și drege în continuare pe un proiect ilegal. Statul, paralizat la Iaşi?
“Epopeea” spalatoriei dureaza deja de doua luni de zile, iar iesenii înca spala ma (...)
citeste totmiercuri, 18.05.2022
Se împlinesc douăzeci şi cinci de ani de când am pornit pe un drum necunoscut, ieşind din mlaştina unui sistem sufocant şi despotic. Avem experienţe diferite, poate că şi între ţelurile noastre există deosebiri. Cu mult respect pentru cititorii care gândesc altfel, exprim aici câteva idei.
1. Fără a ignora sau ierta greşelile sau nelegiuirile comise după 1989, desprinderea de comunism a fost o alegere morală pe care am făcut-o cu toţii şi pe care am legitimat-o şi am validat-o democratic, în repetate rânduri.
2. Există români care au nostalgia vremurilor trecute sau a unor componente ale vieţii în vechiul sistem. Cel mai adesea, nostalgia nu exprimă o preferinţă pentru perioada comunistă. Cei ce rămân ataşaţi de vechiul regim, în ciuda crimelor de care s-a făcut responsabil, sunt din ce în ce mai puţini. Este dreptul lor democratic să se exprime, dar puţini îi mai ascultă.
3. În decembrie 1989 au murit oameni întâi din cauza represiunii ordonate de Nicolae Ceauşescu, apoi din cauza dorinţei eşaloanelor secunde din structurile statului comunist (armată, miliţie, securitate, administraţie, unităţi economice) - întrupate în FSN - de a pune în scenă o ficţiune care să le justifice supravieţuirea şi, ulterior, menţinerea la putere. A fost o reprezentaţie reuşită ce a influenţat, cu consecinţe catastrofale, evoluţiile din anii 1990.
4. Elementul extern a contat mult în aprinderea scânteii, în decembrie 1989. Însă, de îndată ce regimul alege varianta represiunii brutale, se trece într-o logică a acţiunii de mase. Oamenii care au ieşit în stradă, la Timişoara şi apoi în alte oraşe, au fost luptători pentru libertate. Elementul extern redevine important mai târziu, când apare nevoia instituirii unei conduceri prosovietice. Aceasta trebuia să împiedice transformarea mişcării într-un uragan capabil să demoleze bazele sistemului.
5. În anii ’90, FSN şi apoi FDSN/ PDSR se află într-o poziţie unică în spaţiul est-european: sunt atât moştenitorii bazei de putere a PCR, cât şi posesorii legitimităţii (e drept, discutabile) conferite de mişcarea din Decembrie 1989. Aceasta le asigură o dominaţie politică îndelungată şi consistentă, chiar dacă la mijlocul deceniului intră în opoziţie.
6. Nucleul de putere al FSN nu-şi asumă decât târziu şi fără convingere un traseu occidental. La această schimbare de optică au contribuit accentuarea insecurităţii României (războaiele din fosta Iugoslavie şi Transnistria) şi lansarea proiectelor NATO şi UE pentru spaţiul postcomunist. Perspectiva intrării capitalului străin determină elitele să caute soluţii avantajoase de împărţire a avuţiei naţionale, inclusiv prin privatizare.
7. Procesul de devalizare a multor unităţi economice se afla deja într-o fază avansată, iar capitalul străin devine, frecvent, un partener în aceste eforturi. Există, desigur, şi exemple de privatizări de succes.
8. Corupţia sistemică tinde să apropie România de modelul post-sovietic. Totuşi, conglomeratele economie-politică-administraţie nu sunt atât de puternice şi omogene precum în Est. Competiţia sălbatică pentru resurse menţine un mediu pluralist, care susţine funcţionarea formală a mecanismelor democratice, dar blochează progresul statului de drept.
9. Menţinerea incertitudinii şi instabilităţii în privinţa dreptului de proprietate este o condiţie importantă a procesului de transfer ilegitim al avuţiei publice către elitele dominante.
10. Încălcările dreptului de proprietate în domeniul funciar şi imobiliar duc la o concentrare a societăţii civile asupra acestor aspecte, menţinând într-o stare de relativă subdezvoltare şi întârziere agenda mai largă a drepturilor - începând cu temele ce ţin de libertăţile personale şi terminând, spre exemplu, cu cele legate de mediu sau gen.
Treptat, România îşi vede marcat traseul înspre NATO şi UE, iar condiţionalitatea occidentală începe să funcţioneze. Sistemul politic este, însă, prea puţin permeabil, iar capacitatea instituţiilor statului - precară. Proiectele politice au mult mai mult de a face cu trecutul decât cu viitorul. Totuşi, în ciuda frecventelor diatribe la adresa vechiului regim, reabilitarea sau omagierea victimelor nu sunt decât arareori însoţite de căutarea şi tragerea la răspundere a făptaşilor. La sfârşitul anilor ’90, România este, şi în această privinţă, o ţară afundată într-un postcomunism al cărui sfârşit nu se putea întrevedea decât cu mare greutate.
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
A murit pictorul Henry Mavrodin. "A plecat să picteze în lumină înconjurat de îngeri"
Popescu: Eu şi acum spun că avem un preţ foarte mare la gaz, nejustificat
Statele Unite ale Americii şi-au redeschis ambasada de la Kiev
George Simion, scandal la Digi24. A încercat să intre în sediu, dar a fost alungat
Cine este românca care a murit în Thailanda în timp ce își făcea un selfie
Grecia renunţă la purtarea măştii în locurile publice închise
Anularea certificatului digital COVID-19 la nivelul UE, dezbătută
Croația se va împotrivi primirii Finlandei și Suediei în NATO
Tanc rusesc lovit de ucraineni la câțiva kilometri de granița cu Rusia
Poşta Română va distribui cardurile din programul ''Sprijin pentru România''
Lăcrămioara Perijoc în finală la CM de box de la Istanbul. Va boxa vineri pentru aur
Semn de capitulare? Succesorul lui Putin, ofertă de pace pentru „stabilitate economică”
Japonezii încurajează angajații să doarmă 30 de minute pe zi la muncă. Birourile, reamenajate
O bombă explodează în tranșeele unde se află ascunși, pentru asalt, soldați ruși
„Ţipete şi lacrimi”: Autobuz cu români, răsturnat în Spania. Doi conaţionali au murit
Maia Sandu, în Parlamentul European: Locul Moldovei este în UE
Pentagon: Un “număr tot mai mare” de obiecte neidentificate pe cer
Lukaşenko introduce pedeapsa cu moartea pentru tentativă de “terorism”
Jocurile „Special Olympics” din Malta: Iaşul are patru medaliaţi
Performanţă studenţească ieşeană: Un pod de 79 kg a susţinut greutatea unui autoturism
Veşti proaste pentru Chirica şi Harabagiu după o nouă întâlnire cu procurorii
Doi ucraineni prinși cu 700.000 de dolari și 250.000 de euro nedeclarați, în Vama Siret
WSJ: Tragedia aviatică din martie, provocată intenţionat de cineva din cabina pilotului
Fetiţa de 5 ani supusă unui transplant de ficat la Institutul Fundeni a murit
Cum sa creezi o relatie bazata pe emotie cu angajatii firmei tale (P)
Un preot din Iaşi, implicat în accidentul mortal din Timişeşti
Drulă, despre modificările la Codul Rutier: Au măcelărit legea pentru şmecherii cu bolizi
O studentă de la Cuza se plânge de calitatea preparatelor servite la cantina universităţii
Gest impresionant al unui soldat ucrainean rănit la Azovstal şi capturat de ruşi
Clubul JUNIMEA –SCRIPTOR anunţă că îşi ca desfăşura activitatea săptămânal
”Booster” anticovid pentru copiii din SUA cu vârsta cuprinsă între cinci şi 11 ani
Un suporter al Nottingham Forest i-a dat un cap în figură unui jucător al echipei Sheffield United
Creștere accentuată a cazurilor de pneumonii comunitare în vestul ţării. Cum se manifestă
Finlanda şi Suedia şi-au depus cererile de aderare la NATO. ”Sperăm să încheiem rapid”
Lovituri devastatoare la un meci de box. Unul dintre luptători a fost aruncat din ring (VIDEO)
Un desen a lui Michelangelo, estimat la 30 de milioane de euro, a fost scos la licitaţie
Ciolacu îşi îndulceşte declaraţiile: Asta nu înseamnă că cineva va veni cu noi impozite
Blocajul rutier de aproximativ 2 kilometri la Vama Siret pe sensul de ieşire din ţară
Atacul rasist de la Buffalo, pregătit în mod meticulos timp de mai multe luni
Cinci copii ținuți în robie de un fermier care i-a închiriat de la părinţi
Un colonel ucrainean explică de ce Insula Şerpilor este importantă pentru Moscova
Ucraina deschide la Kiev primul proces pentru crime de război după invazia rusă
Finlanda şi Suedia vor depune astăzi cerere de aderare la NATO. Cine s-ar putea opune
Monturile piciorului ( Hallux valgus ): simptome, diagnostic și tratament
OMS a înregistrat peste 220 de atacuri asupra unităţilor sanitare ucrainene
Disney+ nu va afişa multe reclame. Serviciul va fi disponibil şi în România din 14 iunie
Cătălin ONOFREISpaima Constituţiei |
Florin CÎNTICOmnia Vincit Amor |
Grigore ILISEIDorul şi amintirea de-a pururi |
Alex VASILIUEnescu în presa română (I) |
Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.