Carantina în cifre la Iaşi: cu 12,5% mai puţine decese ca anul trecut. Cu cât a scăzut poluarea

marți, 19 mai 2020, 01:50
5 MIN
 Carantina în cifre la Iaşi: cu 12,5% mai puţine decese ca anul trecut. Cu cât a scăzut poluarea

Iaşul a „respirat“ mai mult în starea de urgenţă, dar încă nu ştim care va fi nota de plată. „Ziarul de Iaşi“ a pus cap la cap mai multe informaţii de la instituţii publice şi, într-un demers jurnalistic inedit, vă prezintă un tablou a ceea ce au însemnat restricţiile la Iaşi. Sunt scăderi pe linie, unele brutale, la toţi indicatorii analizaţi. Concluzie: starea de urgenţă a fost benefică pentru mediu, dar cu efecte semnificative în economie. Efecte pe care o să le putem simţi în lunile următoare, pe măsură ce acestea se manifestă. Până atunci, sunt statistici care arată, printre altele, un trafic redus cu până la 60%, o scădere a poluării cu 18%, accidente rutiere cu 65% mai puţine, o scădere de 62% a turismului şi, nu în ultimul rând, o scădere în termeni nominali a deceselor cu 12,5%. De exemplu, în municipiul Iaşi, în luna aprilie 2020 au fost înregistrate cele mai puţine decese faţă de perioada similară a ultimilor cinci ani (379 de decese), iar pe judeţ este cel mai mic număr din ultimii trei ani (796 de decese). Care sunt explicaţiile?

Mobilitatea populaţiei a fost una extrem de redusă în această perioadă, cu scăderi de până la 60%. În ceea ce priveşte economia, luna aprilie 2020 a consemnat suspendarea a 30.000 de contracte individuale de muncă la Iaşi. La începutul lunii martie, populaţia activă din judeţ ajungea la circa 180.000 de persoane.

Interesante sunt şi statisticile de la Serviciul de Ambulanţă: intervenţiile au scăzut cu 40%, iar, în medie, la fiecare 4 intervenţii una a avut legătură cu pandemia Covid-19.

Indicii de trafic au scăzut cu până la 62%

Mobilitatea redusă a persoanelor pe parcursul lunii aprilie 2020 se poate observa cel mai bine în indicii de trafic. Până pe 8 martie, traficul la Iaşi, în medie, era în creştere, dar, în săptămâna anunţului instituirii stării de urgenţă, a început să scadă: iniţial cu 11%, pentru a ajunge, în punctul maxim (săptămâna 30 martie – 5 aprilie), la o reducere de până la 62%.

Datele au fost furnizate de către Biroul de Trafic al Primăriei şi fac referire la cele mai aglomerate intersecţii din Iaşi (opt la număr) care preiau cea mai mare parte a traficului de pe raza municipiului. Scăderile sunt calculate în comparaţie cu două săptămâni normale din lunile ianuarie şi februarie.

În general, pe săptămână, scăderea traficului din perioada 16 martie – 10 mai, a fost cuprinsă între 32% şi 61,6%. Nivelul redus al circulaţiei rutiere a determinat şi o scădere a indicilor de poluare.

La staţia din Podul de Piatră, indicii de PM10 (particule de praf) au arătat o scădere de 18% faţă de aprilie 2019, conform datelor prelucrate de „Ziarul de Iaşi“ în baza informaţiilor de pe platforma calitateaer.ro.

Traficul redus a mai avut un avantaj: au fost mult mai puţine incidente în trafic, scăderea fiind de 65,5%. Conform datelor furnizate de Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ), în aprilie 2019 au fost 87 de accidente rutiere, faţă de numai 30 de incidente în aprilie 2020 (la nivelul întregului judeţ).

O altă sursă pentru a ne face o idee despre mobilitatea redusă a populaţiei pe perioada stării de urgenţă este Google. Compania americană a pus la dispoziţie informaţii despre deplasările cetăţenilor care au opţiunea de „localizare“ activă pe smartphone-uri. Ultimul raport a fost publicat pe 9 mai, şi are în vedere luna aprilie în comparaţie cu luna precedentă.

La fel, scăderile sunt pe linie la deplasări spre: zone de retail şi locuri de recreere aferente (-60%), staţii transport (-46%), parcuri şi grădini publice (-31%), farmacii şi magazine alimentare (-29%) şi locul de muncă (-23%).

Singura excepţie este dată de deplasările în zone rezidenţiale, unde a fost înregistrată o creştere de 8%. Scăderea deplasărilor a fost afectată şi de măsurile luate de operatorul de transport pentru combaterea răspândirii pandemiei: CTP a scos la stradă doar circa 30% din vehiculele dintr-o zi normală, iar capacitatea de transport a fost limitată la 25% pe fiecare vehicul (locurile de pe scaune).

Paşi spre digitalizare

În aprilie 2020 a avut loc şi o scădere semnificativă a intervenţiilor Serviciului Judeţean de Ambulanţă: datele puse la dispoziţie de această instituţie arată o reducere cu 40%.

Dintre cele 6.630 de intervenţii, 1.697 au avut legătură cu pandemia Covid-19 (posibil contact/suspect), astfel că unul dintre patru apeluri făcute de către cetăţeni în luna aprilie a fost în contextul pandemiei. Dacă am scădea aceste cazuri, intervenţiile Ambulanţei au fost cu 55% mai puţine faţă de aprilie 2019.

Nu în ultimul rând, un indicator poate mai puţin relevant, dar care arată interacţiunea oamenilor cu autorităţile publice: la registratura Primăriei Iaşi au fost înregistrate cu 25% mai puţine solicitări în luna aprilie 2020, în condiţiile în care relaţiile cu publicul s-au desfăşurat doar online.

De remarcat că starea de urgenţă a forţat Primăria să se digitalizeze: ieri s-a aprobat realizarea unei arhive electronice cu toate documentele emise (chiar şi cele mai vechi de 10 ani), iar, recent, a pus la dispoziţia ieşenilor o platformă online prin care poate fi depusă orice fel de solicitare indiferent de obiectul ei cu facilitatea de a încărca şi documentele justificative.

„Plus pentru mediu, efecte negative în economie“

Prof.univ. Ştefan Cojocaru, de la Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială al Universităţii „Al.I. Cuza“, ne-a declarat ieri că perioada stării de urgenţă a condiţionat şi influenţat foarte mult comportamentele umane, în contextul impunerii restricţiilor care au dus la reducerea unor indicatori cu pivire la interacţiunile din spaţiul public.

„Orice fapt social are efecte pozitive şi negative, în funcţie de sistemul de referinţă. Este un plus pentru mediu, pentru natură, pentru întărirea unor habitudini de relaxare în spaţiul familial; în acelaşi timp, sunt efecte negative în domeniul economiei, de exemplu. O asemenea perioadă de schimbări la nivel mondial trebuie să ne provoace să gândim apreciativ faţă de oportunităţile, inclusiv sociale, care nu au fost explorate încă“, a mai spus Ştefan Cojocaru.

Profesorul universitar a mai subliniat că starea de urgenţă a adus în atenţie mai multe aspecte care necesită o abordare responsabilă pe termen mediu şi lung, cum ar fi: digitalizarea, înlocuirea oamenilor cu roboţi în anumite domenii de activitate, dezvoltarea unor noi modele de consum în domeniul artei, restructurarea domeniului de sănătate publică, dezvoltarea telemuncii şi a activităţilor online.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii