anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

sambata, 21.05.2022

Care vor fi paşii următori ai NATO dacă Rusia va invada Ucraina?

GALERIE
armata
  • armata
- +

Aliaţii din cadrul NATO pun forţe în standby şi trimit întăriri în estul Europei ca răspuns la comasarea de către Rusia a peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina.

Iată care sunt în acest context, potrivit unei analize difuzate ieri de agenţia Reuters, câteva dintre dilemele legate de următorii paşi ai Alianţei:

Va veni NATO în apărarea Ucrainei?

Nu militar. Ucraina nu este membră a NATO şi alianţa nu este obligată prin tratate să o apere. Preşedintele american Joe Biden a declarat că nu va trimite trupe americane sau aliate pentru a lupta contra Rusiei în Ucraina.

Cu toate acestea, Kievul este un partener apropiat şi, la summitul NATO din 2008, i s-a promis aderarea ulterioară la Alianţă.

Pentru moment, NATO, din care fac parte 30 de state, cooperează cu Ucraina pentru a-i moderniza forţele armate. Canada operează un program de instruire în Ucraina, iar Danemarca îşi intensifică eforturile pentru aducerea armatei ucrainene la standarde NATO. Alianţa a mai spus şi că va ajuta Ucraina să se apere împotriva atacurilor cibernetice şi îi furnizează echipament de securizare a comunicaţiilor pentru comandamentul militar.

Ce se întâmplă cu înarmarea Ucrainei?

SUA, Marea Britanie şi statele baltice trimit arme în Ucraina, inclusiv rachete antitanc, arme uşoare şi nave. Turcia a vândut drone Kievului, pe care acesta le-a utilizat în estul Ucrainei împotriva separatiştilor sprijiniţi de Rusia.

Cu toate acestea, Germania se împotriveşte trimiterii de arme în Ucraina. Berlinul a promis, în schimb, un spital complet de campanie şi instruirea necesară pentru partea ucraineană, asistenţă evaluată la 6 milioane de dolari.

De ce pune NATO forţe în standby?

Alianţa este îngrijorată de o potenţială extindere a unui conflict între Rusia şi Ucraina, mai ales în regiunea Mării Negre, unde Rusia a anexat Crimeea în 2014, şi în Marea Baltică. Departamentul Apărării al SUA a plasat 8.500 de militari în stare de alertă ridicată. Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi patru avioane de luptă F-16 în Lituania. Spania a trimis un dragor de mine şi o fregată pentru a se alătura forţelor navale ale NATO în Mediterana şi în Marea Neagră. Madridul examinează şi trimiterea de avioane de luptă în Bulgaria, în vreme ce Ţările de Jos au oferit două avioane F-35 Bulgariei începând din aprilie. Franţa ar putea trimite trupe sub comandă NATO în România.

De ce nu acţionează aliaţii mai rapid?

Rusia afirmă că nu are intenţia de a invada Ucraina. NATO, care este o organizaţie atât politică, cât şi militară, a propus mai multe discuţii cu Moscova în formatul Consiliului NATO-Rusia la Bruxelles pentru găsirea unei soluţii. Mai mult, în NATO, ca alianţă a 30 de state cu priorităţi diferite, deciziile sunt luate colectiv şi poate lua timp spre a reuni trupele necesare pentru misiuni comune. Aliaţii din NATO discută acum dacă să crească efectivele trupelor desfăşurate prin rotaţie în estul Europei. Subiectul va fi în atenţia miniştrilor apărării la reuniunea programată la mijlocul lui februarie la Bruxelles.

NATO dispune de patru grupuri de luptă, de circa 4.000 de militari, conduse de Canada, Germania, Marea Britanie şi SUA, în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia.

Aceste trupe servesc drept „declanşator“ pentru sosirea rapidă a forţei de reacţie de 40.000 de militari a NATO şi suplimentarea cu trupe şi arme americane de peste Atlantic.

Deciziile majore ar putea să nu apară înainte de luna iunie, când liderii NATO se vor reuni pentru un summit la Madrid, unde se aşteaptă aprobarea unui nou master plan, intitulat Concept Strategic, în parte spre a consolida concentrarea pe descurajarea Rusiei.

Cum este probabil că va acţiona NATO în Marea Neagră?

Guvernul bulgar a declarat că este pregătit să reunească o forţă de 1.000 de militari în ţară, sub comandă bulgară şi în strânsă cooperare cu NATO, posibil cu unii soldaţi furnizaţi de alte state ale Alianţei. Forţa ar putea fi alcătuită până în aprilie sau mai. NATO are desfăşurată în România o forţă terestră multinaţională de până la 4.000 de militari. De asemenea, SUA au soldaţi staţionaţi la baze separate în România şi Bulgaria.

România ar putea primi o prezenţă NATO mai importantă, după ce Franţa s-a oferit să trimită mai mulţi militari. De asemenea, România discută cu Statele Unite despre suplimentarea trupelor americane pe teritoriul său.

Deşi operaţională din 2017, forţa multinaţională din România rămâne doar un comandament terestru, deocamdată fără forţe aeriene, maritime sau speciale.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Generaţia de AUR şi sporturile

Nicolae GRECU

Generaţia de AUR şi sporturile

Stimaţi iubitori de fotbal şi sporturi din spaţiul carpato-danubian-pontic, realizăm acum că noi, condeierii, pixarii şi tastatorii în domeniu am greşit în masă în aprecierile noastre.

opinii

Creşterea oraşului

arh. Ionel OANCEA

Creşterea oraşului

După reculul din anii postcomunişti, când falimentul industriei ieşene a distrus zeci de mii de locuri de muncă, dezvoltarea Iaşului a fost previzibilă. În fapt este marele pol de atracţie al regiunii Nord-Est şi unul dintre cele mai mari din ţară.

Lumina de la capătul Luminiţei

pr. Constantin STURZU

Lumina de la capătul Luminiţei

Aşa cum ni se relatează în pericopa evanghelică ce se citeşte mâine în bisericile ortodoxe (de la Ioan 4, 5-42), Iisus are un dialog deloc comod cu o femeie ce venise să scoată apă de la o fântână din Samaria, de lângă cetatea Sihar, acolo unde Domnul, ostenit de călătorie, se aşezase în aşteptarea ucenicilor plecaţi să cumpere de mâncare.

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Eugen MUNTEANU

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Articolul se referă pe scurt la apariţia componentei romanice a conştiinţei inaţionale a românilor.

pulspulspuls

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

PULS

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

Auzim prin zona băieţilor de la cumătrie că e mare agitaţie în zona acestora, cu tot sprijinul indirect de care beneficiază ei dinspre palatul cel roznovan, pe motiv că sunt prea şuntaţi de concurenţa pe bune care vine dinafara Iaşului cu bani tot mai mulţi de investit în cartiere întregi de blocuri.

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.