Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Careul la vârf al UE: perspectivele Estului (I)

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Există, oare, şanse ca viitoarea legislatură să aducă mai multă autoritate personalităţilor din Est?

Dacă guvernul va reuşi să obţină suprapunerea alegeri europarlamentare - referendum constituţional, ar fi de aşteptat ca problematica europeană să fie marginalizată, în campanie. Despre UE se va vorbi mai rar şi mai superficial, chiar dacă anul „european” 2014 ar oferi numeroase teme semnificative de discuţie.

El este interesant şi din perspectiva capacităţii Estului de a genera lideri de anvergură în cadrul UE - oameni politici capabili să îndeplinească una dintre cele patru funcţii personalizate importante: preşedinte al Comisiei Europene; preşedinte al Consiliului European; preşedinte al Parlamentului European (PE); şi Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate (funcţie ce implică şi rangul de vicepreşedinte al Comisiei Europene). Până acum, noii membri postcomunişti nu au deţinut decât şefia Parlamentului European, prin polonezul Jerzy Buzek, în prima jumătate a legislaturii care se încheie anul acesta (se ştie, există cutuma segmentării mandatului de cinci ani). Există, oare, şanse ca viitoarea legislatură să aducă mai mult?

Dacă scrutinul din mai îi va aduce pe primul loc pe socialişti, preşedintele Comisiei va fi un membru al acestei grupări. Aproape cert, va fi vorba de Martin Schulz, un politician german cu greutate, actual preşedinte al PE. Dacă, totuşi, pe primul loc vor veni popularii, se va pune problema găsirii unui candidat semnificativ care să provină, de preferinţă, dintr-o ţară membră a zonei euro. Se ştie, spre exemplu, că postul este urmărit de luxemburghezul Jean-Claude Jüncker, unul dintre cei mai experimentaţi politicieni europeni, dar că el nu este sprijinit de Angela Merkel. Ceea ce n-ar trebui să mire pe nimeni, întrucât Jüncker a criticat fără menajamente şovăielile Berlinului în gestionarea crizei din zona euro. Actualul comisar francez, Michel Barnier, pare o variantă foarte bună, însă n-a trecut nici măcar o săptămână de la anunţul său, astfel că este prematur să-i analizăm şansele, pentru că ar putea exista şi candidatura luxemburghezei Viviane Reding. Liberalii vor avea şi ei un candidat - ar putea fi belgianul Guy Verhofstadt - însă nominalizarea sa n-ar putea apărea decât în urma unui compromis cu unul dintre cele două grupuri mai mari.

Desemnarea preşedintelui Consiliului European va fi o chestiune dificilă. Va conta nu atât ponderea grupurilor în Parlamentul European, cât coloratura dominantă în rândul celor douăzeci şi opt de lideri executivi ai statelor-membre, iar aici popularii deţin un uşor avantaj, la ora actuală. În plus, va fi redeschisă discuţia pe tema portretului-robot: un politician de mare anvergură sau un mediator de tip Herman van Rompuy? Aşa cum stau lucrurile acum, mai probabilă e cea de-a doua variantă. Aşadar, va trebui căutat un candidat din zona euro, pentru că măsurile de consolidare a uniunii monetare ocupă prima poziţie în fişa postului său; el sau ea trebuie să fi deţinut funcţia de prim-ministru sau poate de preşedinte; şi, în fine, trebuie să aibă relaţii personale strânse cu marii jucători cu care va interacţiona, în şedinţele Consiliului European. Candidaţi naturali nu există, dar, spre exemplu, olandezul Jan Peter Balkenende, fost premier creştin-democrat, ar fi un candidat puternic, după ce s-a aflat şi în 2009 printre favoriţi.

În privinţa şefiei politicii externe comunitare s-a vorbit destul de mult de Radoslaw Sikorski, ministrul de externe polonez. El şi-a dorit funcţia de secretar general al NATO, în 2009, şi probabil că aceasta este, pentru el, prima opţiune şi în acest an (noul şef executiv al Alianţei va fi desemnat în luna septembrie. Însă, dacă va considera că şansele sunt mici, ar putea candida pentru funcţia - mai discretă - de şef al diplomaţiei UE. Sikorski ar putea fi un candidat redutabil, exceptând situaţia în care şeful său pe linie guvernamentală, premierul Donald Tusk, ar fi nominalizat şi ar dobândi funcţia de preşedinte al Consiliului European sau al Comisiei Europene (scenariu improbabil, pentru că Polonia nu face parte din zona euro). Alţi potenţiali candidaţi puternici pentru funcţia de Înalt Reprezentant ar fi ministrul de externe finlandez Alexander Stubb, omologul său suedez (experimentatul Carl Bildt) sau chiar de comisarul bulgar pentru asistenţă umanitară, Kristalina Gheorghieva. Trebuie precizat, totuşi, faptul că e puţin probabil să se opteze pentru un tehnocrat discret de gen Gheorghieva, pentru că ar exista o prea mare continuitate cu mandatul baronesei Ashton, puternic criticată tocmai pentru lipsa sa de greutate politică. 

 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri