anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

duminica, 05.07.2020

Careul la vârf al UE: perspectivele Estului (I)

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Există, oare, şanse ca viitoarea legislatură să aducă mai multă autoritate personalităţilor din Est?

Dacă guvernul va reuşi să obţină suprapunerea alegeri europarlamentare - referendum constituţional, ar fi de aşteptat ca problematica europeană să fie marginalizată, în campanie. Despre UE se va vorbi mai rar şi mai superficial, chiar dacă anul „european” 2014 ar oferi numeroase teme semnificative de discuţie.

El este interesant şi din perspectiva capacităţii Estului de a genera lideri de anvergură în cadrul UE - oameni politici capabili să îndeplinească una dintre cele patru funcţii personalizate importante: preşedinte al Comisiei Europene; preşedinte al Consiliului European; preşedinte al Parlamentului European (PE); şi Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate (funcţie ce implică şi rangul de vicepreşedinte al Comisiei Europene). Până acum, noii membri postcomunişti nu au deţinut decât şefia Parlamentului European, prin polonezul Jerzy Buzek, în prima jumătate a legislaturii care se încheie anul acesta (se ştie, există cutuma segmentării mandatului de cinci ani). Există, oare, şanse ca viitoarea legislatură să aducă mai mult?

Dacă scrutinul din mai îi va aduce pe primul loc pe socialişti, preşedintele Comisiei va fi un membru al acestei grupări. Aproape cert, va fi vorba de Martin Schulz, un politician german cu greutate, actual preşedinte al PE. Dacă, totuşi, pe primul loc vor veni popularii, se va pune problema găsirii unui candidat semnificativ care să provină, de preferinţă, dintr-o ţară membră a zonei euro. Se ştie, spre exemplu, că postul este urmărit de luxemburghezul Jean-Claude Jüncker, unul dintre cei mai experimentaţi politicieni europeni, dar că el nu este sprijinit de Angela Merkel. Ceea ce n-ar trebui să mire pe nimeni, întrucât Jüncker a criticat fără menajamente şovăielile Berlinului în gestionarea crizei din zona euro. Actualul comisar francez, Michel Barnier, pare o variantă foarte bună, însă n-a trecut nici măcar o săptămână de la anunţul său, astfel că este prematur să-i analizăm şansele, pentru că ar putea exista şi candidatura luxemburghezei Viviane Reding. Liberalii vor avea şi ei un candidat - ar putea fi belgianul Guy Verhofstadt - însă nominalizarea sa n-ar putea apărea decât în urma unui compromis cu unul dintre cele două grupuri mai mari.

Desemnarea preşedintelui Consiliului European va fi o chestiune dificilă. Va conta nu atât ponderea grupurilor în Parlamentul European, cât coloratura dominantă în rândul celor douăzeci şi opt de lideri executivi ai statelor-membre, iar aici popularii deţin un uşor avantaj, la ora actuală. În plus, va fi redeschisă discuţia pe tema portretului-robot: un politician de mare anvergură sau un mediator de tip Herman van Rompuy? Aşa cum stau lucrurile acum, mai probabilă e cea de-a doua variantă. Aşadar, va trebui căutat un candidat din zona euro, pentru că măsurile de consolidare a uniunii monetare ocupă prima poziţie în fişa postului său; el sau ea trebuie să fi deţinut funcţia de prim-ministru sau poate de preşedinte; şi, în fine, trebuie să aibă relaţii personale strânse cu marii jucători cu care va interacţiona, în şedinţele Consiliului European. Candidaţi naturali nu există, dar, spre exemplu, olandezul Jan Peter Balkenende, fost premier creştin-democrat, ar fi un candidat puternic, după ce s-a aflat şi în 2009 printre favoriţi.

În privinţa şefiei politicii externe comunitare s-a vorbit destul de mult de Radoslaw Sikorski, ministrul de externe polonez. El şi-a dorit funcţia de secretar general al NATO, în 2009, şi probabil că aceasta este, pentru el, prima opţiune şi în acest an (noul şef executiv al Alianţei va fi desemnat în luna septembrie. Însă, dacă va considera că şansele sunt mici, ar putea candida pentru funcţia - mai discretă - de şef al diplomaţiei UE. Sikorski ar putea fi un candidat redutabil, exceptând situaţia în care şeful său pe linie guvernamentală, premierul Donald Tusk, ar fi nominalizat şi ar dobândi funcţia de preşedinte al Consiliului European sau al Comisiei Europene (scenariu improbabil, pentru că Polonia nu face parte din zona euro). Alţi potenţiali candidaţi puternici pentru funcţia de Înalt Reprezentant ar fi ministrul de externe finlandez Alexander Stubb, omologul său suedez (experimentatul Carl Bildt) sau chiar de comisarul bulgar pentru asistenţă umanitară, Kristalina Gheorghieva. Trebuie precizat, totuşi, faptul că e puţin probabil să se opteze pentru un tehnocrat discret de gen Gheorghieva, pentru că ar exista o prea mare continuitate cu mandatul baronesei Ashton, puternic criticată tocmai pentru lipsa sa de greutate politică. 

 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

Nicolae GRECU

Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

Fotbalul nu trebuie să mai suporte umilinţa vasalităţii faţă de vremelnici politruci pe post de suzerani.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

Sunt evenimente sau întâmplări în viaţa fiecăruia dintre noi care ni se imprimă definitiv în memorie datorită semnificaţiei speciale pe care le‑o acordăm. Un asemenea eveniment este, în opinia autorului, cel evocat în rândurile următoare.

Silueta oraşului

arh. Ionel OANCEA

Silueta oraşului

Prima poveste a oraşului, scrisă în secolele XII-X înainte de Hristos, este despre ideea turnului până la cer construit pentru faimă. 

Teologie cu linguriţa (IV)

pr. Constantin STURZU

Teologie cu linguriţa (IV)

Statul are datoria de a veghea la sănătatea cetăţenilor, dar şi de a respecta legi precum cea care vorbeşte despre un "mod autonom" în care se organizează cultele. Nici o reglementare a autorităţilor nu poate aduce atingere unor adevăruri de credinţă, decât dacă se încalcă această "autonomie". Ideea că interesul public poate justifica intervenţia statutului în chestiuni de ordin religios nu este nouă. 

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Munca în vremea pandemiei

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.