anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Careul la vârf al UE: perspectivele Estului (II)

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +
Avem nevoie de candidaţi pe care să ni-i imaginăm îndeplinind cu succes funcţia de lider de grup sau de preşedinte al PE, peste cinci-zece ani.

Dacă poziţiile la vârf în Comisia Europeană şi Consiliul European par greu accesibile candidaţilor din Europa Centrală şi de Est, iar pentru cea de şef al politicii externe există cel puţin o candidatură demnă de luat în considerare (polonezul Radoslaw Sikorski), situaţia nu este foarte bună nici din perspectiva Parlamentului European (PE). Popularii au oferit un preşedinte estic - polonezul Jerzy Buzek - în prima parte a legislaturii precedente şi se vor orienta, acum, spre o altă regiune. Nici în tabăra socialistă perspectivele nu sunt foarte bune, ţinând cont de faptul că un bulgar - Serghei Stanişev - este în prezent liderul Partidului Socialiştilor Europeni. Este greu de crezut că stânga va desemna tot o personalitate din Est pentru şefia PE.

Fără a exclude eventuale surprize, vom avea o mai bună imagine asupra ascensiunii politicienilor din noile state membre analizând lista vicepreşedinţilor PE şi pe cea a liderilor şi viceliderilor de grup. Din punct de vedere politic, chiar dacă sunt propuşi de grupurile parlamentare, vicepreşedinţii PE nu sunt atât de importanţi, mai ales că „fişele de post” sunt delimitate pe domenii. Totuşi, prezenţa unor est-europeni ar trebui remarcată: Polonia (pe primul loc, aşa cum era de aşteptat), Cehia şi Ungaria au dat vicepreşedinţi ai PE. În mod normal, ar trebui să ne aşteptăm ca măcar unul din grupurile majore să propună şi un candidat român, în legislatura viitoare, iar şansele cele mai mari le au politicienii cu experienţă în PE şi dispuşi să renunţe la ambiţiile politice interne, măcar pentru doi ani şi jumătate.

Liderii de grup sunt personaje politice cu mai multă greutate, iar dacă se vor confirma prognozele referitoare la traseul lui Martin Schulz (dobândirea preşedinţiei Comisiei, după ce a fost lider al grupului socialist, apoi preşedinte al PE) am putea asista la un fenomen interesant. Această funcţie va fi tot mai mult vizată de politicieni mai tineri, dornici să urce în ierarhia europeană, încetând a mai fi domeniul rezervat al veteranilor. Oricum, influenţa politică este mare, pentru că aşa-numita Conferinţă a Preşedinţilor, formată din preşedintele PE şi liderii de grup. Dinspre acest forum vin impulsurile legislative şi tot aici se construieşte imaginea consensuală a Parlamentului European - e drept, tot mai atacată de contestatarii eurosceptici.

În aceste condiţii, e de aşteptat ca grupurile mari să fie conduse tot de reprezentanţi ai partidelor occidentale, iar orice străpungere est-europeană ar constitui o surpriză. Dintre cele cinci familii politice semnificative, singura care a avut deja un lider est-european a fost cea a Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, creată la începutul acestei legislaturi de conservatorii britanici şi diverşi aliaţi de orientare eurosceptică şi pro-piaţă. Misiunea a fost încredinţată, o vreme, polonezului Michal Kaminski, un om politic contestat, permanent silit să se apere de acuzaţii mergând de la intoleranţă la extremism. Fără a comenta aici cazul Kaminski, trebuie menţionat faptul că în rândul europarlamentarilor occidentali persistă un anumit scepticism faţă de colegii lor din Est, al căror trecut poate provoca surprize neplăcute din punct de vedere politic. În timp, însă, acest sentiment se va atenua, iar legislatorii veniţi din statele postcomuniste vor ocupa mai multe funcţii de responsabilitate în angrenajul PE.

În momentul în care partidele româneşti îşi vor definitiva listele pentru alegerile din mai, vom putea comenta asupra personalităţilor ce ar îndeplini condiţiile de bază pentru asumarea unor poziţii importante. Ar trebui să putem identifica uşor candidaţi la funcţia de vicepreşedinte al PE, iar normal ar fi ca măcar unul dintre ei să reuşească. Vicelideri de grup vor exista, la fel ca până acum. Cu adevărat interesant ar fi dacă am întâlni două-trei nume pe care să ni le imaginăm îndeplinind cu succes funcţia de lider de grup sau chiar de preşedinte al PE, peste cinci-zece ani. Este un exerciţiu dificil, iar aceasta spune multe despre calitatea mecanismului reprezentativ şi a vieţii interne de partid, în România. Din păcate, există o relaţie foarte puternică între ceea ce ne dă Europa şi ceea ce îi dăm noi, la rândul nostru. E bine că Leonard Orban şi Dacian Cioloş s-au achitat cu bine de sarcinile de comisar, însă ei au intrat în angrenajul comunitar pe o cale mai degrabă tehnocratică şi elitistă, prin numire. Avem nevoie şi de oameni care să se afirme, la Bruxelles şi Strasbourg, ca produse ale sistemului electiv şi reprezentativ românesc.         

 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.