Ieșeanul Andrei Muraru va fi numit ambasador în Statele Unite ale Americii
Anuntul vine în contextul în care presedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul p (...)
citeste totvineri, 26.02.2021
Cum anul trecut a fost unul dedicat Centenarului, am omis să prezint, între atâtea manifestări demne de „Cântarea Centenarului“, o carte care m-a bulversat. Scoasă de Universitatea de Vest din Timişoara, sub coordonarea etnoloagei şi universitarei Otilia Hedeşan, se numeşte simplu: „100. Gânduri şi ipostaze“. Cum nu există în librării, voi sugera eu câteva poteci neştiute, deschise de acest conclav de autori din arii diverse.
Nu trebuie să fii cine ştie ce specialist în comunicare politică pentru a înţelege că deşi par legate de istorie, „centenarele“ sunt de fapt jocuri propagandistice care utilizează scenariul rememorării doar pentru persuasiune. Deşi istoricul este un obişnuit al decupării trecutului în unităţi egale, de regulă de o sută de ani, operaţiune prin care „ia în stăpânire timpul“ în încercarea de a diseca un sens pentru curgerea lui, secolul celebrat la un centenar e, de fiecare dată, altceva decât o unitate fixă de măsură utilizată de cronologie. Şi dacă, în afară de anul trecut, ne raportăm la cel mai apropiat centenar din istoria noastră recentă (destrăbălarea propagandistică făcută de Nicolae Ceauşescu în 1977, la celebrarea Războiului de Independenţă - concept central al propagandei securiste externe care îl ipostaziase pe dictatorul comunist într-un campion al unei pretinse „independenţe“ faţă de sovietici) vedem că şi atunci a fost vorba doar de un găunos foc de artificii în urma căruia nu a rămas nimic. De altfel, povestea sutei din perspectiva istoricului este, pentru mine cel puţin, cea mai pasionantă dintre toate textele generate de autorii din volumul timişorean amintit şi ea m-a făcut să o las ca pe o tuşă finală la această semnalare jurnalistică cu (sper!) valenţe educative, graţie înţelesurilor sale subtile.
În eseul său istoriografic, intitulat chiar „Secolul nestatornic“, istoricul şi universitarul Vasile Docea, directorul Bibliotecii Centrale Universitare din Timişoara, pleacă de la constatarea firească pentru publicul larg potrivit căreia istoria are de-a face cu trecutul. Dar „nu trecutul pur şi simplu îl preocupă pe istoric, ci trecutul în desfăşurarea lui. Pentru istoric, obiectul muncii îl constituie mişcarea, succesiunea, înlănţuirea faptelor, desfăşurarea lor în timp. De aceea, istoria este, înainte de toate, o afacere cu timpul“(p.65). Astfel încât, pornind de aici, autorul descrie şi nuanţează extrem de viu şi convingător arcanele timpului prin care se mişcă istoria şi istoricul în încercarea lui de a îmblânzi şi de a înţelege faptele trecute, în înlănţuirea lor diacronică. Pentru istoric, spune profesorul timişorean, limbajul este instrumentul cel mai la îndemână pentru „a lua în stăpânire timpul“ prin explicarea lui. Fascinaţia extatică provocată de corpul compact al trecutului nostru milenar poate fi prin scris, prin povestire, citită şi orientată mai util prin „felierea“ acestui corp temporal masiv în perioade mai uşor de înţeles şi descris. Căci, spune Vasile Docea, „printre numeroasele formule de «îmblânzire» conceptuală a timpului, istoricul recurge la fragmentarea acestuia. Un lucru care se lasă împărţit în bucăţi, desfăcut în părţile sale componenete, tăiat în felii, este - nu-i aşa? - un lucru accesibil“ (p.66), iar din această perspectivă tot inventarul tehnic pe care îl folosim în aceste operaţiuni de disecţie a vremurilor de demult ne-a dat diverse concepte operaţionale precum secol, epocă, mileniu sau eră care ne-au lăsat iluzia că putem lua în stăpânire timpul anterior trăit de omenire. Dar, vai!, cât de nestatornice se dovedesc toate aceste concepte atunci când le aducem la rigorile analizei cantitative şi a exactităţii ştiinţifice. După cum am mai văzut (iar autorul ne aduce riguros şi tacticos în faţă exemple edificatoare), timpul istoric nu se lasă încapsulat în limite matematice fixe. Dacă „Razboiul de 100 de ani“ a durat 116, iar cele „100 de zile ale lui Napoleon“ au fost 95, „Saeculum Traiani“ a avut doar 19 ani, cât timp marele împărat a condus imperiul. Ce să mai spunem atunci de cei 150 de ani ai „veacului întunecat“ sau de „secolul naţionalităţilor“ care a durat de la Revoluţia Franceză din 1789 până la finele Primului Război Mondial, în 1919? Cât despre epoci („Epoca lui Pericle“), milenii sau ere (atât cea creştină, cât şi cea pudic-marxizantă, „a noastră“, se raportează amândouă tot la un moment zero legat de Iisus Hristos, aflat de fapt la jumătatea curbei temporale a timpului trăit de oameni), ele sunt nişte repere metaforice în funcţie de care, spune autorul în siajul lui François Furet şi Michel de Certeau, se construieşte naraţiunea istorică, adică acea povestire exemplară despre trecut, cu un povestaş aflat în prezent, adică la intersecţia trecutului cu viitorul, scrisă în limbajul comun pe care „istoricii îl folosesc de la Herodot încoace, fără a-şi fi creat, precum alte domenii ale cunoaşterii, propriul idiom ştiinţific“(p.68).
Dar, ne reaminteşte Vasile Docea, istoricii nu au rămas cantonaţi doar în explicaţia prozaică a trecutului, pozitivistă, evenimenţială, ci au introdus şi concepte mai subtile de „feliere“ a trecutului, mai adaptate realităţii complexe pe care acesta o întruchipează în faţa cercetătorului. Bunăoară, Fernand Braudel şi reprezentanţii „Şcolii de la Annales“ au destructurat percepţia istoriei ca o curgere simplă, liniară de evenimente spunând că de fapt e vorba de o combinaţie de durate scurte care se întreţes cu duratele lungi. Dacă efemerul politic (cicluri electorale, războaie, tratate etc.) este, de regulă, o expresie a duratelor scurte, „există, însă, şi fenomene sau procese care evoluează lent, unele imperceptibil, precum marile structuri umane aflate la intersecţia cu mediul geografic: rute comerciale, hrana, mentalităţile. Acestea aparţin duratei lungi, care se măsoară în secole. Între cele două, se află conjuncturile economice, a căror durată ar fi de ordinul deceniilor“(p.71).
Cum subliniase încă de la început autorul, istoricul ia în stăpânire timpul prin limbaj şi, cred, această formulare este cea mai potrivită pentru a saluta această analiză polisemantică şi caleideoscopică a cifrei 100, întreprinsă de timişoreni plecând de la sugestia Centenarul recent, care a intenţionat să scoată din uitare un moment inaugural al statului românesc complet. Dacă veacul, ne spune Vasile Docea în acest eseu strălucitor, are în arealul slav-ortodox o rezonanţă mistică („în veac“ desemnând, desigur, veşnicia, cu corolarul de „veacul vecilor“ ce semnifică pur şi simplu o sută de sute, adică 10.000 de ani), saeculum, adică suta aceea centenară de ieri, reprezintă o translare magică către mundan, către om. E de la sine înţeles, deci, că anul şi deceniul ne sunt familiare, pentru că le identificăm în viaţă, în timp ce „Cântarea Centenarului“, Carmen Saeculare cum a zis Horaţiu, reprezintă „un mod de a ne raporta la o durată care ne este străină şi de care ne putem apropia doar prin ritualul celebrării. Sărbătorind secolul, atingem pentru o clipă intangibilul“ (p.73). Să fim atenţi atunci la eteratul „trecut utilizabil“, atât de drag politicienilor şi istoricilor de casă!
Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor
Cuvinte cheie: + Carmen Saeculare, Iasi, Centenar
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Zilnic, la Urgențe, este depistat câte un caz de cancer: "Este ceva fără precedent"
733 de mame minore în Iași. Medic: "Sunt amputate din punct de vedere psihic și psihologic"
Arhiepiscopia Iaşilor are un nou episcop-vicar: stareţul Mănăstirii „Trei Ierarhi”
Astăzi se discută din nou proiectul de amenajare a Bahluiului în zona de agrement
Au fost stabilite cele șapte centre unde cadrele didactice au prioritate la vaccinare
Bulgarii, buni de plată într-un accident cu un Mercedes şi un BMW la Pașcani
După începerea şcolii, mai mulţi copii testaţi pozitiv la noul coronavirus
Aveți un scris frumos? Concurs de caligrafie cu premii pentru trei secţiuni
Care sunt elementele cheie care fac ca valoarea unui apartament să crească în timp (P)
Un laborator al Facultăţii de Electronică, dotat cu aparatură de ultimă generaţie de firma Bitron
Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc
Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi
Proiect de un milion de euro la Tomeşti. Servicii sociale pentru cei năpăstuiți de soartă
Proces pentru un gard distrus: a cerut 1.000 de lei, dar a primit de 10 ori mai puţin
Alcoolul i-a dat aripi: fotografiat de radar şi probe de sânge la spital
O căruţă de bani pentru întreţinerea drumurilor judeţene în următorii doi ani
Codul Rutier a mai trimis un ieşean la puşcărie. Conducea fără permis
Ieșeanul Andrei Muraru va fi numit ambasador în Statele Unite ale Americii
Hoţul care a spart sala de păcănele din Nicolina, prins. Ce rol ar fi jucat iubita lui
Gigantul Lufthansa aterizează la Iaşi. Ce zboruri va opera compania
VIDEO: Iașul văzut dintr-o aeronavă ATR aparținând TAROM după decolare
Bilanţ DNA - Bologa: Primul an din 2015 când am înregistrat mai multe sesizări de la cetăţeni
Lituania va oferi Moldovei un lot de vaccinuri contra COVID-19
Statele Unite ar urma sa ajunga la imunitatea de grup in aprilie. Care este explicatia
Viktor Orban ar urma să fie vaccinat cu Sinopharm, produs de China
Contul de Facebook al Dianei Șoșoacă a fost blocat. Avocata se compară cu Trump
Nunțile în 2021. Mirii vor petrecere chiar și fără dans și cu testarea invitaților
Un fost jucător al celor de la CFR Cluj s-a sinucis la vârsta de 43 de ani
Mike Tyson câştigă 500.000 de dolari pe lună din vânzarea de marijuana
Christoph Daum, fost selecţioner al României, l-ar putea înlocui pe Erol Bulut la Fenerbahce
Moderna testează o versiune modificată a vaccinului său împotriva tulpinii sud-africane
Poliţia Animalelor este operaţională! Modalitățile prin care o puteți sesiza
Grampet, grup feroviar deţinut de Gruia Stoica, îşi extinde activitatea în Slovenia
Ieșeni, transmiteți consumul de apă pe 28 februarie pentru a plăti prețul vechi!
Comitetul de coordonare a vaccinării anunţă că la Iaşi vor sosi 22.000 doze AstraZeneca
Jocuri istețe pentru copii fericiți, la Happy Color în Iulius Mall Iași
„Sărbătoarea Primăverii” s-a instalat în Palas, cu mii de mărțișoare
Guvernul promite 1% pentru cercetare în 2024. Realitatea: de șase ori mai puțin
Profitul Romgaz a urcat anul trecut cu 15% până la nivelul de 1,25 miliarde lei
Raed Arafat, atac dur la fondatoarele „Dăruiește Viața“: „Am tolerat până acum veninul lor“
În România, vaccinul anti-COVID oferă protecție de 99,45%, mai mare decât în Israel
Bilanţul covid-19 în Germania creşte cu aproape 12.000 de contaminări la peste 2,4 milioane
Gigantul care cumpără o companie la fiecare trei - patru săptămâni
Jeep ar putea renunța la denumirea Cherokee după mai bine de 45 de ani
Documentarul „Construit pentru Marte: Roverul Perseverance”, premieră la National Geographic
IATA vrea să lanseze la sfârșitul lui martie un permis de călătorie cu avionul
AstraZeneca neagă orice întârziere în livrarea vaccinului său împotriva covid-19 în UE
Șeful Poștei: Zona de curierat este punctul în care trebuie să ne dezvoltăm foarte mult
În ce hal arată SUV-ul de lux cu care Tiger Woods a avut accident
Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)
Alexandru CĂLINESCUMituri şi inerţii |
Neculai SEGHEDINCel mai modest dintre pământeni (III) |
Nicolae CREŢU„Deşoşocizarea” AUR |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.