Câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, în 2020, ȋn creştere cu 7,7% faţă de 2019
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

Câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, în 2020, ȋn creştere cu 7,7% faţă de 2019

GALERIE
castig salarial
  • castig salarial
- +

Câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, în 2020, ȋn creştere cu 7,7% (+231 lei) comparativ cu anul precedent, în timp ce numărul mediu al salariaţilor în anul 2020 a fost 5.031.800 persoane, în scădere cu 132.700 persoane faţă de anul precedent, a anunţat vineri Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale ȋn anul 2020 a fost 5.213 lei, cu 7,4% mai mare faţă de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, ȋn creştere cu 7,7% (+231 lei) comparativ cu anul precedent. Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 5.409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaţilor în anul 2020 a fost 5.031.800 persoane, în scădere cu 132.700 persoane faţă de anul precedent. Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2020 a fost 5.411.100 persoane, mai mic cu 70.000 persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent", arată datele INS.

Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate ȋn anul 2020, superioare mediei pe economie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+92,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,2%), administraţie publică (+62%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+50,2%), industria extractivă (+41,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%), sănătate şi asistenţă socială (+24,4%), respectiv învăţământ (+11,1%).

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în următoarele activităţi economice: hoteluri şi restaurante (-45,2%), alte activităţi de servicii (-37,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-25%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,6%), tranzacţii imobiliare (-21,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-18,9%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-17,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-14,3%), transport şi depozitare (-9,6%), respectiv construcţii (-4,7%).

Pentru anul 2020, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 225% faţă de anul 1990, mai mare cu 10,7 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 94,7 puncte procentuale faţă de anul 2008.

Salariaţii femei au câştigat în medie, ȋn expresie brută, cu 1,2% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 5.179 lei (faţă de 5.244 lei al salariaţilor bărbaţi). În expresie netă, salariaţii femei au câştigat cu 4,2%, respectiv cu 139 lei lunar mai puţin decât salariaţii bărbaţi (3.144 lei câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei faţă de 3.283 lei al salariaţilor bărbaţi).

Salariaţilor bărbaţi le-au revenit câştiguri salariale medii nete lunare superioare salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 17%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (37,9%), informaţii şi comunicaţii (25,9%), alte activităţi de servicii (25,6%), industria prelucrătoare (25,2%) şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (17,2%). În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe.

Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2.483 lei, cu 22,8% mai puţin decât media pe economie), Bistriţa-Năsăud (2.538 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2.539 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2.561 lei, cu 20,4% mai puţin decât media pe economie), respectiv Covasna (2.579 lei, cu 19,8% mai puţin decât media pe economie).

La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (4.408 lei, cu 37% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3.744 lei, cu 16,4% peste media pe economie), Timiş (3.536 lei, cu 9,9% peste media pe economie), Ilfov (3.348 lei, cu 4,1% peste media pe economie) şi Iaşi (3.327 lei, cu 3,4% peste media pe economie). Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2020 a fost 5.409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent.

Costul mediu lunar a crescut ȋn majoritatea activităţilor economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creşteri s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+10,2%), informaţii şi comunicaţii (+9,9%), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+8,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+8,3%), sănătate şi asistenţă socială (+8%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+7,1%).

Scăderile costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost determinate, ȋn principal, de transferurile acordate de la bugetul statului către angajator, ȋn vederea sprijinirii unităţilor economico-sociale în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, respectiv de transferurile de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenţi, şomeri).

Activităţile economice ȋn care s-au înregistrat scăderi ale costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost hoteluri şi restaurante (-10,2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-1,8%), respectiv tranzacţii imobiliare (-1,4%). Spre deosebire de anii precedenţi, ȋn anul 2020, ȋn principal ca urmare a situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, ponderea transferurilor de la bugetul de stat ȋn totalul cheltuielilor cu forţa de muncă (cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte) a fost 1,3%, dar cu variaţii importante pe activităţi economice.

Astfel, cele mai ridicate ponderi ale transferurilor de la bugetul de stat ȋn totalul cheltuielilor cu forţa de muncă s-au regăsit ȋn activităţile de hoteluri şi restaurante (12,4%), urmate de activităţile de spectacole, culturale şi recreative (6,9%), alte activităţi de servicii (3,2%), industria prelucrătoare (2,5%), tranzacţiile imobiliare (1,7%) şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1,5%).

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+89,3%), intermedieri financiare şi asigurări (+72,5%), industria extractivă (+63,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+53,3%), sănătate şi asistenţă socială (+44,2%), administraţie publică (+37,4%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,5%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-51,2%), alte activităţi de servicii (-37,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-24,1%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-22,3%), construcţii (-21,7%), respectiv tranzacţii imobiliare (-20,4%). Numărul mediu al salariaţilor În anul 2020, numărul mediu al salariaţilor a fost 5.031,8 mii persoane, în scădere faţă de anul precedent cu 132.700 persoane.

Această scădere a fost determinată, ȋn principal, de situaţia economică creată ȋn contextul pandemiei COVID-19 şi a instituirii stării de urgenţă/alertă pe întreg teritoriul României. Astfel, pe parcursul anului 2020 un număr semnificativ de unităţi economico-sociale şi-au suspendat temporar sau chiar şi-au încetat activitatea economică desfăşurată.

Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,5% din totalul salariaţilor (respectiv 2.644,1 mii persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a scăzut cu 60,2 mii persoane, iar cel al salariaţilor femei cu 72.500 persoane. Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (63,3%) (al serviciilor comerciale cu 42,9% şi al serviciilor sociale cu 20,4%). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 34,3% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%.

Activităţile din construcţii şi industrie extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariaţii bărbaţi şi au reprezentat 87,4%, respectiv 84,8% din totalul salariaţilor acestor activităţi economice.

Activităţile cu un grad de atractivitate mai pronunţat pentru salariaţii femei au fost cele de sănătate şi asistenţă socială (79,5% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (73,2%), intermedieri financiare şi asigurări (70,4%), respectiv hoteluri şi restaurante (60,5%).

Comparativ cu anul precedent, scăderi semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-76.800 persoane), hoteluri şi restaurante (-17.400 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-16.100 persoane), transport şi depozitare (-13.800 persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-7.100 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-4,7 mii persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-4,5 mii persoane), respectiv în alte activităţi de servicii (-3,6 mii persoane).

La polul opus, cu creşteri ale numărului mediu al salariaţilor s-au situat activităţile economice de construcţii (+11,5 mii persoane), sănătate şi asistenţă socială (+8,8 mii persoane), respectiv informaţii şi comunicaţii (+6,1 mii persoane). Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2020 a fost 5.411.100 persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o scădere cu 70,0 mii persoane, ȋn contextul situaţiei create de pandemia COVID-19 şi a reducerii ori ȋncetării activităţii unui număr semnificativ de unităţi economico-sociale.

În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat scăderi faţă de sfârşitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, cele mai semnificative fiind ȋn regiunile Centru (-13,3 mii persoane), Bucureşti-Ilfov (-12,7 mii persoane), respectiv Vest (-10,5 mii persoane). Cea mai mică scădere a efectivului salariaţilor comparativ cu sfârşitul anului precedent a fost ȋn regiunea Sud-Vest Oltenia (-2,3 mii persoane).

Ȋn regiunea Bucureşti-Ilfov s-au concentrat 22,3% din salariaţii din economie, urmată de regiunile Nord-Vest (13,8%), respectiv Centru (12,7%). Regiunile de dezvoltare în care activităţile din sectorul primar au depăşit ponderea mediei pe ţară (2,4% pe total economie) sunt Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,1%), Sud-Vest Oltenia şi Vest (2,8% ȋn fiecare ȋn parte).

Regiunile de dezvoltare ȋn care s-a concentrat o proporţie a salariaţilor din sectorul industriei şi construcţiilor mai mare sau egală cu media pe ţară (33,9%) sunt Centru (41,3%), Vest (40,6%), Nord-Vest (38,5%), Sud-Muntenia (38,4%), Sud-Vest Oltenia (36,6%), respectiv Sud-Est (33,9%).

Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea Bucureşti-Ilfov (61,9% faţă de 43,8% media pe ţară), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,5% faţă de 19,9% media pe ţară). La sfârşitul anului 2020 efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (75,7%) şi a înregistrat o scădere cu 1,8% comparativ cu anul precedent. Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor arată că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 79,5% din efectivul salariaţilor, în scădere cu 1,7% faţă de anul precedent.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Aukus-ul şi starea relaţiilor transatlantice

Alexandru LĂZESCU

Aukus-ul şi starea relaţiilor transatlantice

Ambiţiile Franţei de a determina decuplarea UE de Statele Unite, în baza conceptului „autonomie strategică”, şi de adoptare a unei poziţii neutre în competiţia geopolitică dintre America şi China, în coroborare cu focalizarea Washingtonului pe zona Indo-Pacifică, riscă să divizeze serios Europa şi să fractureze grav relaţia transatlantică.

Filmuletul zilei

opinii

Un geniu

Nichita DANILOV

Un geniu

Aici ar trebui să depună jurământul atât preşedintele, cât şi tot guvernul României, a spus el. Da, aici, în fosta închisoare de la Sighet, unde se mai aud scâncetele şi urletele foştilor deţinuţi politici care au fost supuşi la privaţiuni şi chinuri inimaginabile, tocmai ca să avem acum o temelie pentru a ne clădi noua democraţie şi noua societate...

Practicile mele agricole

Michael ASTNER

Practicile mele agricole

Zilele trecute, pe când culegeam strugurii reci de la ploaie şi burniţă ba din vârf de vişin (unde s-a căţărat fraga neagră), ba din corzile tăiate cu crăci de vişin cu tot, deci la sol, mi-am adus aminte de copilărie, când, cam tot în perioada asta, eram duşi, după doar două săptămâni de şcoală, la practică agricolă.

Etimologicale pescăreşti (VIII)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (VIII)

A venit acum momentul ca să dedic câteva paragrafe admirabilei lotci lipoveneşti, indisolubil legată în memoria mea afectivă de explorarea apelor Dunării, pentru pescuit sau în alte scopuri.

pulspulspuls

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Pentru că tot a făcut Şoşoaca cinste târgului care a ales-o anul trecut senatoare, venind la hramul Sfintei şi făcând şi olecuţă de circ, am zic că nu ar strica să vă prezentăm o fotografie mai de arhivă, din colecţia rară, că ar fi multe de comentat şi, mai ales, de băgat la cap dacă vrem să ştim de unde şi de către cine ne-a fost paraşutată pe listeaceastă revelaţie politică. 

Caricatura zilei

Sochoauxă

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.