Cât costă viața în Iași: comparație cu orașele lumii. Cum se poziționează orașele din România în clasamentul global al cheltuielilor: 500 orașe analizate, printre care și Iașul

Pentru a înțelege ce înseamnă cu adevărat „costul vieții” și cine produce aceste comparații, analizăm datele Numbeo – cea mai mare bază de date colaborativă despre prețuri și cheltuieli urbane – și vedem unde se poziționează orașele României în peisajul global și ce spune acest lucru despre traiul cotidian în Iași în 2026.

Fondată în 2009, Numbeo este o platformă online care adună și analizează informații despre costul vieții în orașe din întreaga lume. Spre deosebire de rapoartele comerciale, accesibile doar pe bază de abonament, Numbeo se bazează pe contribuțiile utilizatorilor, la care adaugă date verificate din surse oficiale, precum site-uri ale instituțiilor publice, supermarketuri sau companii de transport. Informațiile sunt trecute prin filtre automate și semi-automate pentru a elimina valorile eronate, iar datele colectate manual primesc o pondere mai mare în calcule. În acest fel, platforma reușește să ofere o imagine actualizată și realistă a cheltuielilor urbane.

Cum se calculează indicii costului vieții? 

Toate scorurile sunt raportate la New York City, considerat reperul global cu valoarea 100. Un oraș cu un indice de 50 este, în medie, de două ori mai ieftin decât New York, iar unul cu 120 este cu 20% mai scump. Indicele costului vieții măsoară prețurile bunurilor și serviciilor de zi cu zi, fără a include chiria, în timp ce indicele chiriei compară costurile locuințelor, iar indicele combinat oferă o imagine completă a cheltuielilor lunare.

Prețurile alimentelor și ale restaurantelor sunt evaluate separat, pentru a surprinde diferențele dintre consumul casnic și cel în oraș. Puterea de cumpărare locală arată cât de mult își permit locuitorii dintr-un oraș în raport cu venitul mediu, comparativ cu newyorkezii. Toate aceste valori sunt agregate pe baza unui coș standardizat de consum, calibrat pentru o familie de patru persoane.

Iașul în cifre: un oraș accesibil, dar cu venituri care nu țin pasul 

Iașul se poziționează în zona orașelor accesibile la nivel global, cu un indice al costului vieții de 40,5 și un indice al chiriei de 11,7. Aceste valori îl plasează pe locul 336 din aproape 500 de orașe analizate, ceea ce înseamnă că traiul de zi cu zi este semnificativ mai ieftin decât în capitalele occidentale, dar și față de alte mari orașe ale României.

Graficul compară indicele costului vieții în zece orașe, raportat la New York (valoare 100). Cu cât bara este mai înaltă, cu atât traiul este mai scump. Iașul se află printre cele mai accesibile orașe din eșantion.

Potrivit Numbeo, pentru o familie de patru persoane, cheltuielile lunare estimate ajung la aproximativ 10.685 lei, fără chirie, în timp ce o persoană singură are nevoie de puțin peste 3.000 de lei pentru același coș de consum. Diferența față de București este vizibilă: Iașul este cu peste 11% mai ieftin, iar chiriile sunt cu un sfert mai mici, ceea ce îl face atractiv pentru studenți, tineri profesioniști și familii aflate la început de drum.

• Citește și: Linia invizibilă a sărăciei. Sub ce nivel al câștigurilor lunare ești considerat sărac, în România

Totuși, accesibilitatea nu spune întreaga poveste. Puterea de cumpărare locală, de 75,7, arată că veniturile nu reușesc să compenseze pe deplin diferențele de prețuri. Locuitorii Iașului pot cumpăra, în medie, cu un sfert mai puțin decât un newyorkez cu venit mediu, iar decalajul față de orașele vest-europene este și mai mare. În Elveția, de exemplu, puterea de cumpărare depășește frecvent 150, ceea ce înseamnă că salariile sunt suficient de mari pentru a acoperi costurile ridicate. În Iași, situația este inversă: prețurile sunt moderate, dar veniturile rămân sub nivelul necesar pentru a genera confort financiar. Această combinație explică de ce orașul este perceput ca accesibil, dar nu neapărat prosper.

România în clasamentul global: orașe accesibile, dar cu diferențe interne vizibile 

Orașele românești se regăsesc în partea inferioară a clasamentului global, cu indici ai costului vieții între 38 și 45. Bucureștiul, cel mai scump oraș din țară, se află abia pe locul 296, urmat de Cluj-Napoca (locul 309), Brașov (315), Constanța (319), Iași (336), care se încadrează în aceeași zonă. În orașe precum Oradea (351), Sibiu (350) sau Craiova (343), costurile sunt și mai reduse, ceea ce reflectă atât prețurile mai mici, cât și nivelul veniturilor locale.

Diferențele dintre orașele României sunt moderate, dar vizibile: Clujul și Bucureștiul au chiriile cele mai ridicate, în timp ce orașele din est și sud sunt considerabil mai accesibile. Comparativ cu marile centre globale, România rămâne o țară ieftină.

Zurich, Geneva sau Basel au indici ai costului vieții care depășesc 110, iar orașe americane precum New York sau San Francisco se apropie de 100.

Chiar și orașe din Asia sau Orientul Mijlociu, precum Singapore sau Tel Aviv, se situează mult peste nivelul românesc. Diferențele nu se limitează la prețuri, ci se reflectă și în puterea de cumpărare: în timp ce Basel are un indice de 183,7, Constanța abia depășește 62,9. Această discrepanță arată că România este accesibilă pentru vizitatori și pentru cei care lucrează remote pe salarii occidentale, dar mai puțin pentru locuitorii care depind de veniturile locale.

• Citește și: Cum (mai) stăm cu nivelul de trai în România?

Ce înseamnă toate acestea pentru locuitorii din Iași și pentru viitorul orașului 

Pentru profesioniștii care câștigă venituri din afara țării, Iașul oferă un echilibru atractiv între cheltuieli moderate și un nivel de trai confortabil. În același timp, companiile pot găsi aici forță de muncă bine pregătită la costuri mai mici decât în vestul Europei, ceea ce explică expansiunea sectorului IT și a serviciilor în ultimul deceniu.

Pentru cei care depind de salariile locale, situația este mai complicată. Prețurile accesibile sunt un plus, dar veniturile sunt încă mici. Acest lucru limitează puterea de cumpărare, reduce consumul și afectează investițiile personale. În plus, orașul devine mai puțin atractiv pentru cei care caută joburi mai bine plătite. Diferențele interne dintre orașele României pot accentua migrația internă, în special către București sau Cluj, unde salariile sunt mai mari, chiar dacă și costurile sunt mai ridicate.

Publicitate și alte recomandări video