marti, 19.03.2024
Titlul este extrem de îndrăzneţ deoarece dialectica privind eficienţa sau ineficienţa pieţelor se găseşte permanent într-un impas. Sistemele complexe nu pot fi înţelese dintr-o perspectivă simplistă. Interogaţia poate fi încadrată în ceea ce Andrei Pleşu numea întrebări „mari” sau „ruseşti”, ceea ce poate conduce spre un drum fără oprire.
Imposibilitatea de a da un răspuns definitiv vine şi din asumarea rigidă şi obsesivă a poziţiei ideologice a unui observator. Dacă exegetul este liberal, eficienţa pieţelor este un fapt apriori demonstrabil. Însă, dacă altul se aşază în fotoliul moale şi comod al unei ideologii anti-liberale, atunci răspunsul afirmativ este contestat agresiv şi cu argumente dintre cele mai pestriţe.
Profesorul Eugene Fama (n. 1939) de la Universitatea din Chicago, câştigător al Premiului Nobel pentru Economie în 2013, este promotorul ipotezei pieţelor eficiente (Efficient Markets Hypothesis) undeva prin anii ’60-’70 ai secolului trecut. Potrivit acestei teorii, preţurile stabilite/fixate pe o piaţă (în mod natural, spontan, fără intervenţia agresivă a statului sau a altor decidenţi subiectivi) reflectă în mod optim toate informaţiile disponibile în mediul înconjurător. Teoria este considerată valabilă de câteva decenii bune, mulţi economişti şi finanţişti utilizând-o pe scară largă. În linii mari, există 0% şanse ca cineva să îşi mărească masiv randamentul (câştigul) în comparaţie cu restul pieţei. Dacă cineva tranzacţionează acţiuni pe bursă, preţul fixat este întotdeauna cel corect, astfel că nu va reuşi niciodată să depăşească performanţa aceasta indiferent ce plan ar avea la îndemână. În plus, randamentele din trecut nu pot oferi suport pentru a prezice preţurile în viitor, ceea ce demonstrează compatibilitatea teoriei cu ipoteza mersului aleator (random walk hypothesis).
Această teorie a fost influentă peste 4 decenii, până la momentul 2007, când s-a declanşat marea criză mondială. Ea a constituit baza pentru înţelegerea modului de funcţionare a pieţelor financiare. Raţionalitatea indivizilor care acţionau în cadrul acestora reprezintă o premisă esenţială a modelului lui Fama. Criza din 2007 a demonstrat limitele acestei teorii, anume că investitorii şi pieţele nu se comportă naturaliter raţional şi că nu se poate susţine ipoteza că riscurile se dispersează într-un mod stabil şi eficient. Miopia umană, stimulentele nepotrivite, capacitatea de adaptare şi inovare în faţa unui set prestabilit de norme şi reguli, precum şi raţionalitatea imperfectă şi conflictul dintre interesele participanţilor generează, în condiţii date, o instabilitate a pieţelor. Eşafodajul teoretic şi structural trebuia regândit.
Richard Thaler (n. 1945), profesor la Universitatea din Chicago, câştigător al Nobelului pentru Economie în 2017, adept al teoriei economiei comportamentale (behavioral economics), consideră că răspunsul la întrebarea din titlu este imposibil de demonstrat empiric. E simplu de formulat de o manieră convingătoare (ca ideaţie), însă devine cu adevărat complicat atunci când trebuie probat cu argumente concrete. Cu toate acestea, o teorie construită în termenii lui Fama ar putea fi validă dacă şi numai dacă poate răspunde la două întrebări-cheie: poate fi „învinsă” o piaţă?, respectiv preţurile pe care le stabileşte aceasta sunt corecte? Fama afirmă că modelul propus de el este unul imperfect, categoric, fiind doar o aproximare a realităţii, însă rezultatele obţinute sunt totuşi pozitive în multe cazuri concrete. Astfel, el consideră că investitorii ar trebui să se comporte în viaţa de zi cu zi ca şi cum pieţele ar fi eficiente.
Robert Shiller (n. 1946), profesor la Universitatea Yale (SUA), a arătat că teoria lui Fama este doar pe jumătate validă. Explicaţia cea mai plauzibilă pe care o prezintă reputatul profesor american este legată de faptul că piaţa bursieră, un etalon al pieţei libere, este determinată eminamente de factori psihologici. Într-un interviu acordat în anul 2013, atunci când a primit Premiul Nobel pentru Economie, Shiller îşi reafirmă pesimismul faţă de raţionalitatea comportamentului uman, evidenţiind faptul că pieţele o pot lua razna sau înnebuni. „Aşa cum erorile de judecată umană îi pot contamina chiar şi pe cei mai inteligenţi oameni, datorită încrederii excesive, lipsei de atenţie la detalii şi încrederii excesive în judecăţile altora, provenind din neînţelegerea faptului că ceilalţi nu fac judecăţi independente, ci îi urmează ei înşişi pe alţii - orbul care conduce orbul.”
Matematicianul Benoit Mandelbrot (1924-2010) este un alt critic acerb al teoriei lui Fama. El subliniază că originile teoriei pieţelor eficiente se găsesc în lucrarea unui matematician francez, Louis Bachelier. Undeva în jurul anului 1900, acesta şi-a prezentat rezultatele cercetării la Sorbona, teza acestuia numindu-se Teoria speculaţiei. Două ipoteze au devenit fundamentul ipotezei pieţelor eficiente: modificările preţurilor sunt independente din punct de vedere statistic; aceste variaţii de preţuri urmează o distribuţie normală (sub formă de clopot). În cartea sa publicată în 2004 alături de Richard L. Hudson, The (Mis)behavior of Markets (Comportamentul nepotrivit al pieţelor), autorul demonstrează, folosind date ale pieţei financiare, că nu se poate vorbi despre distribuţii normale, ci de „legi ale puterii” care guvernează pieţele financiare. Modul de funcţionare a pieţelor se sprijină pe modelul multifractal, enunţând 5 principii lămuritoare: a) pieţele sunt riscante; b) problemele sau turbulenţele care apar pe pieţe tind să se grupeze; c) pieţele au personalitate; d) pieţele induc în eroare şi e) timpul care guvernează pieţele este relativ.
Limitele înţelegerii umane şi neputinţa acceptării acestui fapt inexorabil, orgoliul cantonării în propriul adevăr furnizat de ştiinţă, precum şi aderarea cu trup şi suflet la o ideologie sectară produc monştri ai raţiunii care destructurează câmpul inefabil al Adevărului.
Inima sus!
Aurelian-Petruş Plopeanu este cercetător CS II dr. habil. şi director al Departamentului de Știinţe Socio-Umane, Institutul de Cercetări Interdisciplinare din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi cadru didactic asociat al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Un nou hotel, de 4 stele, va fi construit la Iași, în Păcurari. Încep lucrările anul acesta?
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi: Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |