anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

vineri, 27.01.2023

Analiză în funcţie de datele introduse pe cunoscuta platformă de recrutare BestJobs

Cât de mari sunt salariile ieşenilor, comparativ cu cele din Bucureşti, Cluj sau Timiş

GALERIE
salarii1
  • salarii1
- +

Angajaţii din domeniul IT şi Telecomunicaţii din Iaşi sunt plătiţi cu aproximativ 800 de euro mai puţin decât cei din Cluj, în condiţiile în care judeţul Iaşi se situează pe locul secund în topul celor mai mari salarii din acest domeniu de activitate. În Construcţii, Clujul oferă salarii cu peste 700 de euro mai mari decât salariul mediu oferit în alte mari centre ale ţării, iar diferenţe salariale mari apar şi la domeniul Marketing, acolo unde Bucureştiul oferă un salariu mediu de 1356 de euro, în timp ce la Iaşi, angajaţii din marketing încasează doar 58% din salariul unui bucureştean.

Platforma de recrutare BestJobs a lansat ediţia întâia a Ghidului Salariilor (2022-2023), iar datele publicate în raport demonstrează că, judeţul Iaşi se situează pe locul al cincilea în topul naţional, cu un salariu mediu de 808 euro (la jumătatea acestui an). Doar în Bucureşti salariul mediu a fost de peste o mie de euro (1048 euro), iar înaintea Iaşului, cel mai bine plătiţi erau locuitorii din judeţul Cluj (953 euro, salariul mediu), Timiş (895 euro) şi Sibiu (814 euro).

Acelaşi raport arată că pe ţară salariul mediu cel mai mare s-a încasat în domeniile IT /Telecom (1792 de euro) şi Medicină/Sănătate (1669 euro), în timp ce angajaţii din Call Center-uri, cu salariul mediu de 853 euro, precum şi lucrătorii din domeniul administrativ/secretariat (cu salariul mediu de 799 euro) au încasat cele mai mici lefuri. Mai mici chiar decât lucrătorii care oferă servicii de au-pair/babysitter/curăţenie, care au fost remuneraţi, în medie, cu 878 de euro lunar.

Pentru realizarea Ghidului salariilor, BestJobs a utilizat datele din ofertele salariale publicate pe platformă în perioada Iunie - Septembrie 2022, cât şi statistici din anii 2020 şi 2021. În plus, au fost consultate peste 80.000 de oferte de angajare, iar la sondaje de opinie au participat aproape 4000 de candidaţi la un loc de muncă şi 103 companii care ofereau joburi.

“UE recunoaşte că lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte salarizarea este unul dintre principalele blocaje în calea obţinerii egalităţii în muncă, care este în sine unul dintre principiile fundamentale ale dreptului egalităţii în UE”, se arată în Ghidul Salariilor, document care subliniază că, în UE, femeile câştigă în medie cu 14% mai puţin decât bărbaţii, pe oră, iar aplicarea unui grad ridicat de transparenţă în ceea ce priveşte salarizarea în cadrul companiilor ar putea reduce fenomenul discriminării salariale pe bază de gen.

Înainte de a merge la interviu pentru un nou job, 72% dintre candidaţi spun că sunt interesaţi dacă nivelul salariilor este în acord cu piaţa. Iar structura salariului ar trebui să ţină cont în cea mai mare parte de experienţa profesională, în opinia a 78% dintre participanţii la studiu, în timp ce doar 20% apreciază că vechimea în companie e importantă la stabilirea salariului.

Autorii ghidului au ajuns la concluzia că 98% dintre români vor să ştie salariul din anunţul de angajare, atunci când aplică pentru un job şi că anunţurile care menţionează oferta salarială primesc cu 40% mai multe CV-uri. Aceasta poate şi din cauză că trei din zece români sunt nemulţumiţi la job, iar cei mai mulţi dintre aceştia spun că nemulţumirea pleacă de la salariul pe care îl primesc. Datele BestJobs arată că 44% dintre angajaţii care nu au primit în acest an măriri salariale, sau ale căror majorări de salariu nu au acoperit nivelul inflaţiei, se gândesc să aplice şi la alte joburi.

Atunci când comparăm salariile româneşti, pe domenii de activitate, cu salariul mediu obţinut la nivel internaţional, domeniul Marketing pare să fie cel mai favorizat în România. Concret, în Marketing, media salarială pe România era la jumătatea acestui an de 1085 de euro, adică 86% din cât încasează la nivel internaţional specialiştii din acest domeniu (1256 euro).

În schimb, angajaţii din Vânzări erau plătiţi cu 53% din ce iau la nivel internaţional lucrătorii din acest domeniu de activitate, cei din Construcţii cu 49%, cei din financiar cu 41%, iar IT-iştii cu 40% faţă de salariul mediu la nivel internaţional. Cel mai prost plătiţi angajaţi în România, comparativ cu salariile medii din sectorul lor la nivel internaţional sunt cei din Call Center (31%, adică salarii medii de 822 euro în România faţă de 2685 euro la nivel internaţional), Resurse Umane (32%, adică 920 euro salariul mediu în România, versus 2909 euro salariul mediu la nivel internaţional) şi Inginerie (38%, adică 1117 euro, faţă de 2936 euro cât câştigă inginerii la nivel internaţional).

În privinţa salariilor medii pe domenii de activitate, comparaţia între cinci cele mai dezvoltate zone din România (Bucureşti, Cluj, Timiş, Iaşi şi Braşov) scoate la iveală faptul că din cele opt domenii de activitate studiate, judeţul Cluj oferă cele mai mari salarii medii în patru dintre acestea (Inginerie, Resurse Umane, IT şi Construcţii), iar în alte două domenii este pe locul al doilea (Vânzări şi Financiar). Judeţul Timiş oferă cele mai bune salarii în Vânzări şi Call Center, şi cele mai slabe în IT şi Financiar. Bucureştiul are cele mai mari salarii din domeniul Financiar (957 euro, în medie) şi din Marketing (1356 euro).

Judeţul Iaşi oferă cele mai mici salarii în vânzări (843 euro, în medie) şi în activităţile de Call Center (649 euro, cu 250 de euro sub cele oferite în Judeţul Timiş). În domeniul Ingineriei, Iaşul este pe locul 4 din top 5, cu un salariu mediu de 1107 euro. Doar Braşov, cu 913 euro oferă mai puţini bani angajaţilor din Inginerie.

În IT, ieşenii câştigă al doilea cel mai mare salariu din ţară (1327 de euro), la o distanţă impresionantă de Cluj, aflat pe primul loc. Angajaţii IT din Cluj primesc, în medie, cu 808 euro mai mult decât ieşenii. Bucureşti, Braşov şi Timiş urmează în ordinea salariilor, după Iaşi. Bucureştenii au salarii medii în IT cu 14 euro mai mici decât ieşenii, braşovenii cu 46 de euro mai mici, iar timişenii cu 130 de euro. În ce priveşte ofertele de locuri de muncă, Bucureştiul oferă însă cele mai multe poziţii pentru IT-işti, Iar Iaşul şi Clujul cele mai puţine.

În domeniul Financiar, diferenţele salariale între judeţe sunt mai mici decât în IT. Iaşul se plasează pe locul al treilea, cu salariul mediu de 861 de euro. Între Bucureşti, care oferă salariul cel mai mare (957 de euro), şi Timiş, cu salariul mediu cel mai mic dintre judeţele de top (801 euro), diferenţa e doar de 156 de euro. Ca volum de joburi oferite candidaţilor, Iaşi şi Cluj sunt pe ultimele locuri, iar Bucureştiul e pe primul loc.   

Salariul mediu în Resurse Umane este de peste o mie de euro doar în Cluj (1302 euro), în vreme ce Timiş (914 euro) şi Iaşi (901 euro) sunt ocupantele locurilor al doilea şi al treilea în topul salariilor pe domenii de activitate. Ca volum de oferte de muncă, Iaşul este tot pe locul al patrulea, din cele cinci judeţe analizate.

În Marketing apar cele mai mari inegalităţi la nivelul ţării. Salariul mediu oferit în Bucureşti în acest domeniu de activitate este de 1356 de euro. Angajaţii din marketing câştigă cel mai puţin în Braşov şi Cluj (aproximativ 52% din salariul oferit în Bucureşti). Pe locul doi e judeţul Timiş (cu un salariu mediu de 809 euro, cu aproape 550 de euro mai mic decât în Bucureşti). Iaşul ocupă poziţia a treia, cu salarii medii în marketing care reprezintă nici 58% din cele încasate în Bucureşti (782 euro).

Domeniul Construcţiilor este, după Marketing, al doilea în care se înregistrează cele mai mari diferenţe în ce priveşte salariile medii încasate la nivelul celor mai dezvoltate judeţe ale ţării. Dacă în Cluj media salarială în construcţii este de 1760 de euro, următoarele două cel mai bine plătite zone din ţară, în acest domeniu, Bucureşti şi Iaşi, oferă salarii medii adică cu aproximativ 700 de euro mai puţin decât în Cluj.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Învățătorul care a bătut un elev că nu știa tabla înmulțirii, sancționat cu 15% din salariu jumătate de an

Redacția

Învățătorul care a bătut un elev că nu știa tabla înmulțirii, sancționat cu 15% din salariu jumătate de an

Profesorul din județul Vaslui care a bătut un elev cu un băț peste palme pentru că nu știa tabla înmulțirii a fost sancționat.Comisia de disciplină și Consiliul de Administrație al școlii au decis diminuarea salariului cu 15% timp de șase luni și scăderea calificativului la următoarea evaluare.

opinii

Conservator? De ce nu…

Alexandru CĂLINESCU

Conservator? De ce nu…

Dacă odinioară mi se reproşa că eram prea atras de „nou”, iată că recent am fost etichetat drept „conservator”. Cum termenul are, pentru cei care l-au folosit, o conotaţie negativă, m-am întrebat în ce măsură mi se potriveşte şi dacă trebuie numaidecât să văd în asta un defect. Nu sunt, în mod clar, un „tradiţionalist”, nu mă cramponez de valori ce par - şi adesea chiar sunt - anacronice, am oroare de închistările dogmatice şi de tezismul rudimentar. În acelaşi timp constat că da, sunt zone unde agresivitatea „progresistă” mă crispează şi unde dispariţia unor criterii (morale, estetice etc.) mă deprimă.

IoT

Neculai SEGHEDIN

IoT

Adică Internet of Things (IoT), adică Internetul lucrurilor, sau, mai convingător spus, Internetul tuturor lucrurilor. Acest concept desemnează reţeaua de obiecte fizice, care conţin senzori, software şi alte tehnologii, în scopul conectării şi schimbului de date cu alte dispozitive şi sisteme de pe Internet. Lucrurile care se conectează pe Internet sunt, de exemplu, autoturisme, obiecte de uz casnic, sisteme de iluminat, sisteme de alarmă, sisteme de producţie industrială etc.

„Dezumanizarea” femeii Canaanence

pr. Constantin STURZU

„Dezumanizarea” femeii Canaanence

Într-un text publicat acum zece ani, atrăgeam atenţia asupra unor tendinţe extrem de îngrijorătoare pentru viitorul umanităţii. Din păcate, ele se adeveresc pe zi ce trece. Enumeram atunci, nu neapărat într-o ordine anume: promiscuitatea şi vulgaritatea, violenţa şi decăderea morală, transformarea omului în utilizator de tehnică performantă, concomitent cu pierderea accentuată a intimităţii, înmulţirea alimentelor tot mai chimizate şi creşterea gradului de dependenţă faţă de medicamente şi multe, multe alte elemente care indică un anumit grad de dezumanizare programată.

pulspulspuls

Iată-l pe marele politician ieşean care se milogea să urce pe scenă, lângă boşi!

Iată-l pe marele politician ieşean care se milogea să urce pe scenă, lângă boşi!

La cererea publicului continuăm pe astăzi miniseria de întâmplări haioase petrecute la Iaşi cu ocazia Zilei Unirii, dragi telespectatori. 

Caricatura zilei

Second Hand Germania

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.