anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 12.08.2022

Cât de mult îl doare pe ministrul Culturii de patrimoniul Iaşului. Petiţii fără un răspuns de la Bucureşti

GALERIE
casa demolata balcescu
  • casa demolata balcescu
- +

Unul dintre cazurile antologice de urbanism aplicat după ureche la Iaşi a ajuns la Bucureşti. Însă, aşa cum în urbea de pe Bahlui elucidarea acestui caz trenează, la fel se întâmplă şi în Bucureşti. Acolo, ministrul Culturii, indiferent în ce culoare politică este vopsit, pare să se străduiască şi mai abitir să acopere matrapazlâcurile săvârşite la Iaşi.

 

Locuitorii de pe străzile Octav Botez şi Nicolae Bălcescu îşi amintesc ca şi cum ar fi fost ieri cât de repede a dispărut, într-un weekend din toamna anului 2015, o casă care figurează pe cea mai nouă Listă a Monumentelor Istorice. Construit la jumătatea secolului al XIX-lea, potrivit listei menţionate, imobilul a fost naţionalizat şi, ca atâtea alte case luate cu japca de statul român, lăsat să se degradeze. Recuperat în instanţă de cunoscuta actriţă Margareta Pogonat (bunicii ei fuseseră ultimii proprietari), casa şi terenul au fost vândute unui investitor imobiliar, căruia Primăria Iaşi i-a aprobat cât ai bate din palme proiectul construirii unui bloc. Asta, deşi în jur sunt doar case.

Cititi si: Procesul casei demolate de pe strada Bălcescu face victime colaterale

Scandalul a izbucnit în august 2018, când Marius Bodea, pe atunci preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Iaşi, şi Alexandru Muraru, devenit între timp preşedintele Organizaţiei Judeţene PNL Iaşi, au dezvăluit matrapazlâcul care datează încă de pe vremea când Mihai Chirica semna cu titlul de viceprimar. "Legea a fost respectată şi afirmaţiile celor doi politruci nu sunt decât baliverne", a declarat atunci primarul Iaşului, devenit între timp coleg de partid cu Muraru.

Atât investitorul, Cristinel Bolobiţă, cât şi fostul şef al Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu, dar şi primarul Chirica, s-au grăbit să invoce o greşeală în Lista Monumentelor Istorice – publicată în variantă corectată la începutul anului 2015. Astfel, susţin ei, nu casa demolată ar fi fost monument istoric, ci una de alături – deşi anii de construire diferă mult: cea pusă la pământ era datată 1850, iar cealaltă a fost ridicată în 1933. Mai mult, proprietarii celei din urmă nici nu ştiau că locuiesc într-un imobil monument istoric.

Jonglerii arheologice

Dar, chiar dacă blocul a fost pus de investitorul imobiliar şi de cei din primărie nu peste o casă monument, ci fix între două astfel de imobile – pentru că la doar câţiva metri se află cel mutat "din pix" pe listă de pe str. Bălcescu 17A pe aceeaşi stradă la nr. 17Bis, iar în cealaltă parte, la nr. 1, este Casa scriitorului Octav Botez – apare altă problemă.

Alexandru Muraru a reclamat în august 2018 lipsa descărcării arheologice, obligatorie în centrul Iaşului şi, cu atât mai mult, atunci când în vecinătate se află clădiri de patrimoniu. Ulterior, o hârtie care ar atesta cercetarea arheologică a fost strecurată la proiect. Dar, în loc să clarifice situaţia, a întărit şi mai mult suspiciunile.

Cititi si: Care imobil din cele „trei numere 17“ este monument? Joc politic, nu de logică

O familie care s-a trezit cu casa în umbra zidului de 13 metri înălţime a contestat în instanţă autorizaţia de construire, iar procesul este tărăgănat din 2018. Între timp, blocul a fost finalizat şi apartamentele sunt în prezent locuite, locatarii celor trei niveluri putând să privească nestingheriţi din balcoane tot ce se întâmplă în curtea de sub ei.

Alături de alte probleme din jurul acestui controversat proiect imobiliar, rămâne una pentru care familia Andrian – cea cu locuinţa şi curtea umbrite de mastodontul ridicat la mai puţin de un metru de gardul proprietăţii – a cerut ajutorul Ministerului Culturii. "Am solicitat în luna martie (2021, n.r.) Ministerului Culturii să-mi trimită Autorizaţia pentru supravegherea arheologică şi avizul final, dar nu am primit niciun răspuns. În luna iunie am făcut o revenire la solicitarea iniţială, la care, la fel, nu mi s-a răspuns. Această atitudine a funcţionarilor de la Ministerul Culturii de a tergiversa trimiterea unui răspuns a favorizat continuarea ilegală a lucrărilor de construcţie, care în mod normal ar fi trebuit sistate dacă cele două documente lipsesc", menţionează Sorin Andrian în adresa preluată în două interpelări formulate anul acesta de senatorul Marius Bodea. Prima interpelare a parlamentarului este datată 2 februarie, iar a doua, 30 martie. Niciuna dintre adrese şi interpelări nu a primit vreun răspuns de la ministrul Culturii, fie el liberal (Bogdan Gheorghiu, până pe 25 noiembrie 2021) sau social-democrat (Lucian Romaşcanu, de pe 25 noiembrie până azi).

Vedeti si: "Mă uit unde vreau eu!", ţipă în franceză femeia din balconul de la etajul 1 - un fel de "lojă" pentru "scena" de dincoace de gard

 

 

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Liviu Dragnea să ne ierţi

Liviu Dragnea să ne ierţi

Dosarele deschise cu greu de procurori împotriva suspecţilor de abuz şi alte infracţiuni se tot înfundă. Unele se închid, mai nimeni nu e vinovat de nimic. După fumul gros de la gazele jandarmilor din 10 august, peste evenimentele din piaţă se aşază ceaţa unei justiţii inerte. Ceaţa persistă şi azi, dar azi ştim deja multe şi lucrurile deja nu mai par ceea ce păreau pe-atunci.

opinii

O limbă din prefabricate

Alexandru CĂLINESCU

O limbă din prefabricate

Un fenomen frapant care se petrece astăzi este ceea ce aş numi proliferarea prefabricatelor. Nu e ceva nou, dar devine tot mai accentuat şi, pentru cine ţine la expresivitatea limbii, tot mai supărător. Spun „prefabricate” pentru că e vorba de cuvinte şi formule luate de-a gata şi puse uneori în cele mai neaşteptate contexte. Au făcut de pe acum o glorioasă carieră la televiziune, politicienii şi jurnaliştii le rostesc cu o voluptate solemnă, convinşi că impresionează publicul printr-un limbaj elevat.

Tehnologie şi muzică (2)

Neculai SEGHEDIN

Tehnologie şi muzică (2)

Chitarele electrice au pătruns în România în anii '50-'60, odată cu muzica rock-and-roll, devenită, apoi, muzica rock. Bineînţeles că limitările ideologice ale vremii nu permiteau o dezvoltare pe scară largă a culturii rock, un curent muzical care era o expresie a libertăţii de exprimare şi care utiliza mijloace de expresie artistică nemaivăzute până atunci. Însă, cu toate barierele de comunicare cu vestul, tinerii din România, în special studenţii, erau la curent, atât cât se putea, cu noile orientări muzicale occidentale. Pe lângă aceste constrângeri, mai apărea o problemă, aceea a instrumentelor muzicale, care presupuneau o tehnologie nouă, aveau costuri ridicate, se procurau greu şi nu se fabricau în ţară.

Nebuna de la Rhornfield Hall

Codrin Liviu CUȚITARU

Nebuna de la Rhornfield Hall

Meritul „intertextului” lui Jean Rhys este acela de a reconfigura un personaj schematic (în forma sa iniţială) şi de a-i conferi dimensiune psihologică. Fantoma lunatică „Bertha” devine, în acest roman postmodern, sensibila şi nevropata „Antoinette”, victima unui univers rigid şi extrem de neconcesiv cu inadaptaţii.

pulspulspuls

Zilele trecute am celebrat patru ani de la această semnătură istorică a premarelui. Fie primit (ştiţi voi unde)!

Zilele trecute am celebrat patru ani de la această semnătură istorică a premarelui. Fie primit (ştiţi voi unde)!

Iacătă, stimaţi telespectatori, că, graţie unei vigilenţe sporite a unui amic de la presa concurentă din târg, am intrat şi noi în posesia unei fotografii document. 

Caricatura zilei

Isărescu și calul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.