Piața rezidențială din Iași intră într-o etapă de ajustare tot mai vizibilă, iar primul semnal vine din zona ofertei. Numărul locuințelor noi scoase la vânzare a scăzut accelerat, în timp ce interesul cumpărătorilor se menține la un nivel moderat. Rezultatul este o piață care încetinește, dar care continuă să funcționeze fără blocaje majore.

În ultimul trimestru din 2025, în Iași au fost listate 1.210 apartamente și case finalizate în ultimii cinci ani, cu aproape 30% mai puține decât în aceeași perioadă din 2024, arată datele Raportului Imobiliare.ro Market 360. Scăderea este una semnificativă și indică o retragere a dezvoltatorilor sau o amânare a lansării unor proiecte noi.

Fiecare locuință nouă a atras, în medie, doi potențiali cumpărători, un nivel similar cu cel înregistrat pentru proprietățile vechi. Cu alte cuvinte, interes există, dar nu suficient de puternic pentru a compensa reducerea ofertei. Piața se strânge, însă nu se blochează. Deocamdată.

• Citește și Tătărașiul domină piața imobiliară din Iași: ofertă mare, prețuri sub medie. Și Frumoasa e în frunte, dar în altfel de top. Analiză pe cartiere

Vânzarea durează la Iași, în medie, 68 de zile

Această dinamică se reflectă și în durata de vânzare. În Iași, o proprietate rezidențială are nevoie, în medie, de 68 de zile pentru a-și găsi cumpărător, cu câteva zile mai mult decât anul trecut. Chiar și așa, orașul rămâne mai rapid decât Cluj-Napoca și Brașov, două dintre cele mai scumpe piețe din țară, unde vânzările se finalizează mult mai greu.

Un alt indicator important este marja de negociere. În Iași, aceasta s-a situat la 3,6%, la același nivel cu Bucureștiul și Constanța. Datele sugerează că proprietarii sunt dispuși să lase din preț, dar într-o măsură controlată, fără ajustări drastice. În contextul în care, la nivel național, tranzacțiile au scăzut cu 10%, iar în marile județe cu 21%, această flexibilitate moderată devine un factor-cheie pentru menținerea ritmului vânzărilor.

Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro, explică foarte clar mecanismul din spatele acestor cifre: „În contextul actual al pieței imobiliare, observăm tot mai clar că timpul de tranzacționare tinde să crească semnificativ atunci când nu există flexibilitate pe preț. Proprietățile poziționate rigid, fără o adaptare la cererea reală din piață, rămân listate perioade mai lungi.” Este o realitate care se vede și în Iași.

La nivel național, Bucureștiul continuă să fie reperul de viteză al pieței rezidențiale. Aici, o locuință se vinde, în medie, în 44 de zile, iar marja de negociere este printre cele mai mici din țară (3,6%, la fel ca în cazul Iașului). Capitala beneficiază și de cea mai mare ofertă de locuințe noi, ceea ce atrage aproximativ patru potențiali cumpărători pentru fiecare proprietate recent finalizată.

Timișoara se apropie de acest ritm, cu o durată medie de vânzare de 58 de zile și o marjă de negociere de 3,7%. Este singurul mare oraș unde indicatorii rămân relativ constanți, semn al unei piețe echilibrate, cu cerere și ofertă bine aliniate.

Clujul și Brașovul, la polul opus

La polul opus se află Cluj-Napoca și Brașov, cele mai lente piețe rezidențiale din țară. În Cluj, o proprietate are nevoie de aproximativ 72 de zile pentru a fi vândută, iar marja de negociere urcă la 4,5%, cea mai mare la nivel național. Brașovul depășește acest prag, cu 75 de zile până la tranzacționare, în ciuda unei flexibilități mai mari din partea vânzătorilor. Prețurile ridicate și oferta limitată continuă să pună presiune pe ritmul vânzărilor în ambele orașe.

Constanța rămâne un caz aparte. Deși are cea mai mică ofertă de locuințe noi, cererea este extrem de ridicată: fiecare proprietate nouă atrage, în medie, șase potențiali cumpărători. În aceste condiții, tranzacțiile se finalizează în aproximativ două luni, mai rapid decât în Cluj, Brașov sau chiar Iași.

Privit în ansamblu, Iașul se poziționează într-o zonă de mijloc pe harta pieței rezidențiale din România. Nu are viteza Bucureștiului sau stabilitatea Timișoarei, dar evită blocajele specifice piețelor foarte scumpe. Scăderea ofertei ar putea pune presiune pe prețuri în perioada următoare, însă nivelul moderat al cererii și marja de negociere relativ constantă indică o piață care caută echilibrul, nu extremele.

Publicitate și alte recomandări video