Următorul pas ar fi declanşarea procedurii de organizare a unui congres extraordinar al USR, pentru alegerea unui nou preşedinte. Biroul Naţional al USR - dominat de echipa lui Dan Barna - a respins ieri noul program de reforme în partid propus de Dacian Cioloş, de care actualul preşedinte al USR a condiţionat rămânerea la şefia partidului. Pentru proiectul lui Cioloş au votat 11 din cei 25 de membri ai conducerii partidului. Dacian Cioloş a fost ales preşedinte al USR PLUS în 1 octombrie 2021, cu 19.603 voturi (50,9%), faţă de 18.908 de voturi (49,1%) pe care le-a obţinut contracandidatul său, Dan Barna, voturile fiind exprimate online.

Nu ia în calcul refacerea PLUS

„Atâta vreme cât nu am avut în Biroul Naţional susţinere pentru acest plan am considerat firesc şi de bun simţ să îmi prezint demisia. Credinţa mea e că USR e în continuare o alternativă politică pe scena politică din România, o alternativă la extremism“, a declarat, ulterior, Dacian Cioloş, într-o conferinţă de presă. El a precizat că nu va mai candida la funcţia de preşedinte al USR, la Congres, că este în continuare europarlamentar şi că nu ia în calcul refacerea PLUS. Cioloş a reiterat că rămâne în USR. „Eu sunt europarlamentar, sunt membru de partid, voi participa la discuţiile din partid. Am vrut să arătăm că rămânem împreună“, a menţionat Cioloş. Întrebat despre o candidatură la alegerile prezidenţiale, el a răspuns: „Nu am mai discutat de ea de mult. O candidatură la prezidenţiale presupune un partid puternic care să te susţină. Şi aici avem de lucru“. Cioloş a menţionat că el a fost ales cu un program, cu un mandat, dar dacă nu avea susţinerea Biroului Naţional acel program rămânea la stadiul de „dorinţe exprimate pe hârtie“

Ce a dus la conflictul din USR

Cu un Birou Naţional (BN) dominat de tabăra Barna, Dacian Cioloş a venit joi seară în faţa conducerii partidului propunând un program pentru 2022-2024 ce prevede o serie de măsuri prin care practic schimbă raporturile de putere în partid. În programul de 15 pagini, Dacian Cioloş îşi asumă, dincolo de măsuri care ar trebui să aducă mai multă vizibilitate partidului, şi o serie de mutări care practic externalizează decizia care se lua până acum în forurile interne. Şi asta, începând chiar cu alegerile care ar trebui organizate de un organism independent. „Nu putem susţine politic o reformă electorală profundă, procese electorale curate şi bine organizate, dacă nu dăm în primul rând un bun exemplu în felul de organizare, transparenţă şi auditare a proceselor elective interne. Şi, aşa cum organizarea şi buna desfăşurare a alegerilor sunt în sarcina unor instituţii independente de partidele politice concurente (AEP si BEC), şi în alegerile interne avem nevoie de o structură independentă de competitorii politici interni“, se arată în program.

Nici Guvernul din umbră al USR nu ar fost unul „intern“. Cioloş a propus înfiinţarea unei comisii „compuse egal din 50% membri de partid (membri BN sau CP) şi 50% membri din societatea civilă şi mediul de afaceri“ care până în aprilie să propună candidaturi alternative pentru ministere, dar „printr-un proces deschis şi asumat politic la nivel de Birou Naţional şi Comitet Politic“. Potrivit unei înregistrări din timpul discuţiilor, liderul USR spunea clar că îşi va da demisia dacă propunerea sa de program nu trece de Biroul Naţional şi nici nu se declara dispus să negocieze „substanţa“ documentului în vreun fel.