Când apar primele semne ale cataractei, majoritatea pacienților au aceeași întrebare: „Este momentul să mă operez?”.

Pentru unii, vederea încețoșată apare treptat, aproape pe nesimțite.

Pentru alții, simptomele devin supărătoare încă de la primele modificări ale vederii. Totuși, nu orice cataractă trebuie operată imediat.

Am stat de vorbă cu Prof. Dr. Dorin Chiseliță, medic primar oftalmolog, pentru a înțelege cum se ia această decizie și ce riscuri presupune amânarea.

Cataracta simptomatică: criteriul decisiv pentru operație

Medicul explică faptul că indicația de operație este ceea ce numește „cataracta simptomatică”, acea formă a bolii care modifică viața de zi cu zi a pacientului.

„Indicația majoră pentru operația de cataractă este atunci când simptomele afectează stilul de viață și de muncă. Când pacientul nu mai poate funcționa la fel ca înainte, atunci discutăm despre oportunitatea intervenției chirurgicale”, subliniază el.

Pentru a ilustra acest aspect, medicul specialist oferă două scenarii aparent paradoxale. Primul: o persoană activă, de 60 de ani, cu acuitate vizuală de 0,8 (adică 80%).

„Chiar dacă procentul pare bun, pacientul are indicație de operație, pentru că simptomele generate de cataractă îi influențează negativ viața profesională.”

În schimb, o persoană de peste 80 de ani, cu o acuitate vizuală mai scăzută, de 0,4, dar fără simptome supărătoare, poate foarte bine să nu necesite (sau să nu solicite) intervenția.

„Dacă pacientul nu se plânge de nimic, iar cataracta nu îi alterează rutina, nu operăm doar pentru că există o cifră pe hârtie.”

Decizia nu este matematică, ci adaptată stilului de viață și nevoilor vizuale reale.

Când operația nu este recomandată

 Există situații în care chirurgia nu vine cu beneficii.

„Nu operăm atunci când șansele de recuperare vizuală sunt nule sau minime”, explică medicul.

Situațiile sunt legate de boli oculare asociate care compromit ireversibil vederea.

De asemenea, uneori, pacientul își imaginează că operația de cataractă îi va rezolva probleme care nu țin de cataracta în sine.

„Dacă rezultatul estimat este sub așteptările pacientului, este de datoria noastră să explicăm că alte afecțiuni – ale corneii, retinei, ale nervului optic – limitează succesul funcțional postoperator.

O altă situație în care operația nu e indicată este atunci când „pacienții au așteptări mult mai mari decît rezultatul estimat. Dacă ochiul prezintă și alte afecțiuni, cataracta este doar o parte din problemă”.

Aceste cazuri pot fi operate dacă medicul explică clar care sunt cauzele scăderii vederii, iar pacientul înțelege și acceptă limitele reale ale rezultatului funcțional.

Ce se întâmplă dacă pacientul amână operația

 Ce se întâmplă dacă pacientul amână intervenția? Răspunsul specialistului este ferm:

„Cataracta nu dispare. Ea progresează”.

Cu cât se întârzie momentul operației, cu atât aceasta poate deveni mai dificilă, recuperarea poate dura mai mult, iar riscul complicațiilor crește.

În forma ei avansată, cataracta poate împiedica chiar vizualizarea altor structuri ale ochiului, ceea ce complică suplimentar evaluarea  preoperatorie și implicit actul medical.

„Odată ce diagnosticul este pus și cataracta produce simptome, nu recomandăm amânarea.”

Deși pacienților le este frică de cele mai multe ori, chirurgia cataractei reprezintă astăzi una dintre cele mai sigure intervenții medicale.

„Este o chirurgie modernă, performantă, cu rezultate excelente. Dar, fiind un act medical, nu este complet lipsit de riscuri”, explică profesorul.

Complicațiile grave rămân excepționale:

„infecția intraoculară, una dintre cele mai temute situații, apare extrem de rar și variază de la un caz la o sută de intervenții, până la două cazuri la cinci mii de operații”.

Operația cu laser: realitate vs. mit

Folclorul medical și internetul au creat și confuzii legate de laser.

În ultimii ani, noțiunea de „laser” a devenit aproape sinonimă cu tehnologia medicală avansată, însă nu tot ce poartă acest nume în oftalmologie este bine înțeles.

Pacienții au înclinația de a asocia cuvântul „laser” cu tehnologia perfectă, universal valabilă și sigur generatoare de rezultate excepționale.

„Operația de cataractă nu se face cu laserul. Laserul doar asistă chirurgia, efectuând timpii de precizie cum ar fi inciziile, deschiderea capsulei anterioare, fragmentarea nucleului”, clarifică medicul.

Restul intervenției rămâne a fi realizată prin metoda modernă clasică, numită facoemulsificare, o procedură considerată standardul de aur.

Rezultatele finale sunt aceleași, fie că se folosește sau nu laserul în primele etape ale operației.

Se pot opera ambii ochi în aceeași zi?

 Un subiect delicat este și operația simultană la ambii ochi. Există avantaje clare, o singură intervenție, o singură recuperare, mai puține vizite la medic. De ce nu se practică totuși pe scară largă? Prudența are un motiv limpede.

„Dacă apare o complicație la un singur ochi, este o situație neplăcută, dar gestionabilă. Dacă aceeași complicație ar apărea simultan la ambii ochi operați, situația devine incomparabil mai gravă.”

Din acest motiv, chirurgia bilaterală simultană se recomandă mai rar și doar în condiții foarte bine planificate.

Momentul optim al operației nu poate fi decis doar pe baza unei diagrame sau a unui procent de acuitate vizuală. Este o decizie personalizată, în care se cântăresc nevoile fiecărui pacient, stilul de viață, simptomatologia și afecțiunile asociate.

„Operația de cataractă trebuie făcută nici mai devreme, nici mai târziu. Ci exact atunci când cataracta începe să schimbe viața pacientului în mod real”, concluzionează Prof. Dr. Dorin Chiseliță.

Publicitate și alte recomandări video