Câte voturi a avut fiecare candidat din Iași și cum stă față de scorul partidului. Chirica a luat mai puțin decât în 2020

În schimb, ceilalți doi candidați susținuți de partide puternice (PSD și AUR) au avut un scor electoral sub cel al organizației politice din care fac parte: Bogdan Balanișcu și, respectiv, Tudor Ciuhodaru, în cazul primului diferența fiind mai accentuată.

Care sunt principalele concluzii la alegerile pentru Primărie

În primul rând, prezența la vot a fost una dintre cele mai mari din ultimii 20 de ani – peste 111.000 de alegători. Rezultatele arată că, chiar dacă nu a câștigat detașat, Mihai Chirica a înregistrat o victorie confortabilă în fața lui Marius Bodea, la o distanță de aproape 6.800 de voturi. În timp ce Chirica a scăzut în preferințele electoratului (sub numărul de voturi din 2016 și 2020), fragmentarea votului pe mai mulți candidați cu șanse a facilitat realegerea primarului.

Citiți și: Curiosul caz al secției 34: zero voturi la un candidat la Primărie, zeci la partid

Clasamentul final al votului îl arată pe Mihai Chirica în frunte cu 35.196 de voturi (32,2%), urmat de Marius Bodea (28.440 voturi, 26,1%), Cosette Chichirău (16.216 voturi, 14,9%), Bogdan Balanișcu (14.214 voturi, 13%), Tudor Ciuhodaru (9.748 voturi, 8,9%), Viorel Blăjuț (2.587 voturi, 2,4%), Cătălin Abălașei (1.005 voturi, 0,9%), Sebastian Buduroi (998 voturi, 0,9%) și Mihail Pintilei (754 voturi, 0,7%).

După cum se poate observa, scorurile electorale însumate ale lui Bodea și Chichirău, aliați până în urmă cu un an, însumează peste 44.000 de voturi, peste cele obținute de Mihai Chirica. Un alt aspect care l-a avantajat pe edilul-șef al Iașului se poate identifica în curtea PSD. Candidatul social-democrat Bogdan Balanișcu a avut cu până la 7.900 de voturi mai puțin decât votul politic pentru PSD la nivel de municipiu. Această zestre de voturi, așa cum au opinat și analiștii politici, a mers, cel mai probabil, la primarul în funcție având în vedere istoricul său cu PSD, el fiind acum șase ani în conducerea acestui partid.

CITEȘTE ȘI:LIVE-TEXT – Alegeri locale și europarlamentare 2024: Procentul ieșenilor care au votat a fost de 41,02% față de 49,96% la nivel național

În cazul votului pentru Consiliul Local, clasamentul a fost următorul: PNL (26.709 voturi, 24,7%), USR-PMP (23.328 voturi, 21,6%), PSD (22.062 voturi, 20,4%), AUR (13.264 voturi, 12,3%), România ECO-CURAJ (11.214 voturi, 10,4%), Verzii (2.064 voturi, 1,9%), PSI (2.014 voturi, 1,9%), FD (1.977 voturi, 1,8%), LEU (1.896 voturi, 1,8%), Pro România (1.890 voturi, 1,7%) și PUSL (1.698 voturi, 1,6%).

Viitorul Consiliu Local (CL), care își va intra în pâine în toamnă, va fi format din reprezentanții ai cinci partide: PNL (7 consilieri), USR-PMP (7), PSD (6), AUR (4) și CURAJ (3).

Ce voturi au obținut pe municipiu candidații la șefia CJ

Dintre candidații la președinția Consiliului Județean (CJ), performerul pe municipiul Iași poate fi considerat Bogdan Cojocaru (PSD). Fostul prefect a reușit să obțină un scor peste partid, respectiv 25.096 voturi, cu peste 3.000 de voturi mai mult față de organizația politică pe care o conduce. În schimb, Costel Alexe, câștigător la nivel județean al alegerilor, în municipiul Iași nu a reușit să atragă voturile tuturor celor care au votat PNL la Consiliul Local: șeful CJ a avut 26.201 voturi, cu 500 mai puțin decât partidul său.

O surpriză poate fi considerat scorul electoral al candidatului USR-PMP la șefia CJ, Petru Movilă. Aliat până în primăvara aceasta cu primarul Chirica, Movilă a a adunat 25.659 de voturi în municipiu, cu peste 2.300 mai multe față de votul politic pentru Dreapta Unită (USR-PMP). Peste votul propriului partid s-a clasat și Adrian Apostolache: el a obținut 11.688 de voturi la candidatura sa la șefia CJ, cu circa 500 de voturi mai mult față de România ECO, partid care l-a susținut în alegeri.

Notă discordantă face Marius Ostaficiuc, candidat AUR la șefia CJ – actualul deputat a avut 10.463 de voturi și nu a reușit să atragă simpatia tuturor celor care au votat AUR la CL, lipsindu-i peste 2.800 de voturi, similar cu colegul său, candidatul AUR la Primărie (Tudor Ciuhodaru), care, de asemenea, a fost sub scorul partidului (cu 3.500 de voturi mai puțin).

Am raportat voturile candidaților la șefia CJ la votul politic pentru CL, aferent partidului din care fac parte, întrucât este scorul cel mai mare obținut de fiecare organizație politică. Pentru listele de consilieri județeni există o singură excepție în rândul partidelor mari: USR-PMP, care, la județ, a fost aliat și cu Forța Dreptei, a avut 26.547 de voturi în municipiul Iași pentru lista de CJ.

Partidul Dianei Șoșoacă nu a avut liste de candidați pentru Consiliul Local, dar a avut la nivel de județ. În cazul SOS, în municipiul Iași au fost 4.737 de voturi pentru lista acestui partid de consilieri județeni. Dacă ar fi avut și la CL, SOS ar fi avut un consilier local, iar viitorul deliberativ ar fi avut în componență reprezentanți din partea a șase partide.

Nu în ultimul rând, de remarcat numărul de buletine de vot nule în municipiu în cazul fiecărui tip de vot: 3.840 pentru șeful județului, 3.704 pentru listele la Consiliul Local, 3.692 pentru listele la Consiliul Județean și 2.596 pentru funcția de primar al Iașului.

Publicitate și alte recomandări video