Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Catedrala Mântuirii Neamului – preţuri de pradă la materiale. O anchetă Recorder. UPDATE Reacția Patriarhiei

GALERIE
Catedrala Mantuirii Neamului
  • Catedrala Mantuirii Neamului
- +

Cea mai impunătoare construcţie ridicată în România ultimilor 30 de ani a înghiţit sute de milioane de lei din fonduri publice, dar cetăţenilor li se refuză dreptul de a cunoaşte destinaţia exactă a banilor. Biserica nu se supune legilor lumeşti, aşa că statul român are pârghii limitate de a verifica cheltuielile proiectului pe care l-a finanţat.

Patriarhia a promis că va construi o mare catedrală, a luat bani de la stat, apoi s-a închis sub carapacea imunităţii religioase şi a propriei aroganţe. A refuzat să ofere informaţii despre cât a costat fiecare lucrare în parte, despre cine sunt firmele care au contractat aceste lucrări, câţi bani au încasat şi ce preţuri s-au plătit pentru materiale.

Recorder a obţinut documente contabile, devize, tranzacţii şi alte informaţii pe care Patriarhia încearcă să le ascundă. Le-am pus cap la cap şi am descifrat o parte din circuitul banilor.

Într-un interviu din 2017, purtătorul de cuvânt al Bisericii, Vasile Bănescu, afirma că suma totală care se va cheltui pentru Catedrală este de circa 85 de milioane de euro: „Au fost cheltuite 65 de milioane şi ar mai fi nevoie de circa 20 de milioane de euro pentru a ridica în formă finală Biserica”.

Din documentele obţinute de Recorder, reiese cu totul altceva: la momentul interviului, Patriarhia avea deja contractate lucrări de peste 45 de milioane de euro, ceea ce arată că Biserica dezvăluia în mod intenţionat date false. De asemenea, din documentele contabile pe care le-am consultat rezultă că, până în acest moment, Patriarhia a tăiat facturi de peste 150 de milioane de euro pentru şantierul Catedralei Naţionale. Rezultă un cost total aproape dublu faţă de cel avansat de purtătorul de cuvânt al Bisericii.

Cea mai mare parte din aceşti bani au venit de la bugetul de stat: peste 120 de milioane de euro până în 2018, conform unei centralizări făcute de publicaţia independentă Să fie lumină. Aici mai trebuie adăugat şi preţul terenului de lângă Casa Poporului, pe care statul român l-a trecut în proprietatea Bisericii pentru a construi catedrala. Un teren de 11 hectare situat în zona centrală a Capitalei, cu o valoare de circa 180 de milioane de euro la preţul de astăzi al pieţei.

Patriarhul şi-a pus boltă de uşă din Onyx livrat de firma lui Videanu. Cea din imaginea de mai jos, sculptată special pentru catedrală, a făcut parte dintr-o comandă de 500.000 de euro. Pe-aici au intrat şi-au ieşit Patriarhul României şi cel al Constantinopolului la slujba de sfinţire din 25 noiembrie 2018. În rândul patru stătea Adriean Videanu, aflat printre invitaţii de onoare la evenimentul de sfinţire a catedralei naţionale. Radu Negoiţă, arhitect specializat şi în construcţii de patrimoniu, a consultat devizele obţinute de Recorder şi consideră că folosirea unor materiale atât de luxoase pentru amenajarea catedralei e nejustificată. „Am văzut că o bucată de Onyx care are grosime de 48 de centimetri costă 16 mii şi ceva de euro. Au aruncat banii pe nişte lucruri ca în anul 1500 şi care se puteau face la fel de elegant cu bani mult mai puţini, pentru că nu se duce nimeni să le mângâie, nu le palpează cu limba ca să vadă cât de fine sunt. Se puteau face cu 1.000 – 2.000 de euro, dar ştiind că nu lucrează cu banii lor, şi-au permis să facă cheltuieli nerezonabile”, explică Negoiţă.

Doar pardoseala din altar, cea mai mică parte a încăperii principale, valorează aproape 388.000 de euro. Marmură Champagne livrată de Videanu.

La o analiză pe preţul materialelor folosite în interiorul catedralei, e greu de spus dacă e vorba de opulenţă asumată de beneficiar, de preţuri umflate de către contractor sau dacă e vorba de amândouă la un loc.

Cert este că din devize răsar multe semne de întrebare pe care nimeni nu pare să aibă dorinţa să le clarifice. Am găsit un inginer constructor care în trecut a lucrat pentru firma lui Adriean Videanu şi l-am rugat să analizeze documentele. Primul lucru suspect a fost identificat la ferestrele catedralei: „Vedeţi bolţile astea de la geamuri? În capul fiecăreia e câte un bolovan banal care nu costă mai mult de 30 de euro. Se numeşte cheie de boltă şi susţine toată greutatea de deasupra ferestrei. În devizul lor e 530 de euro bucata. E ireal, nu există aşa ceva nicăieri în lume”.

În total, Catedrala Mântuirii Neamului are peste 120 de ferestre şi la fiecare fereastră există o cheie de boltă. Conform inginerului pe care l-am consultat, preţul real al cheilor de boltă ar fi de 15 ori mai mic decât cel pe care l-a plătit Patriarhia către firma lui Videanu.

„Dom’le, n-are cum să coste atâta cheile de boltă. Orice-ar fi! Lucrez de 30 de ani cu piatră. Urc acum în maşină şi îţi aduc o cheie de boltă fix ca aia de la Videanu. O facem la firmă într-o oră şi ţi-o vând cu 30 de euro. Cum să fie 530 de euro bucata? E ireal”, ne-a spus inginerul care a preferat să nu-şi dezvăluie identitatea.

Citiţi materialul integral pe recorder.ro

În urma publicării anchetei RECORDET, Patriarhia a emis un comunicat de presă în virtutea dreptului la replică, pe care îl puteți citi mai jos:

Răspuns edificator la un atac nedrept și ofensator

Ca urmare a apariției pe site-ul Recorder a unui material cu titlul profund ofensator „Catedrala prăduirii naționale”, titlu care traduce de la început ca impură intenționalitatea întregului demers jurnalistic, Patriarhia Română dorește să aducă mai multe lămuriri cu privire la câteva întrebări ridicate în acest material de presă.

Este important de precizat că articolul este construit dintr-o perspectivă exclusiv subiectivă și critică (a cuiva situat în afara cunoașterii situației, pe care o descrie malițios și imaginativ), nu dintr-o perspectivă obiectivă și cuplată la realitatea complexă a rațiunilor fondatoare ale celui mai important proiect arhitectural și memorial din România de după 1989: Catedrala Națională, ridicată în memoria eroilor și martirilor români din toate timpurile.

Titlul moralmente descalificant al articolului se transformă astfel într-o ofensă la adresa celor în memoria cărora se ridică de mai mulți ani Catedrala pentru care au pledat public Mihai Eminescu, precum și elitele politice și morale ale României după Războiul pentru Independență, apoi după experiența Primului Război Mondial și după Unirea din 1918. Catedrala Națională a devenit astfel simbolul recunoștinței față de Dumnezeu și față de toți cei care cu credință în El și-au jertfit viața pentru poporul român și pentru unitatea politică și spirituală a acestuia.

Lipsa de urbanitate a articolului se manifestă printr-o abordare rudimentară și ofensatoare nu doar față de proiectul în sine al Catedralei, care constituie deopotrivă un deziderat firesc al Bisericii Ortodoxe Române și al Statului democratic român, ambele având o imensă datorie memorială față de eroii și martirii României, ci și la adresa Părintelui Patriarh însuși, cel căruia i se datorează începutul ctitoririi acestei Catedrale și supravegherea responsabilă a lucrărilor de ridicare a ei. Această lipsă de urbanitate este dublată în articol de multe speculații, alegații, insinuări și caricaturizări ale realității care arată, desigur și din fericire, cu totul altfel.

Datorită uriașei sale semnificații ca edificiu de importanță majoră în planul necesității publice, ca simbol al demnității naționale, ca simbol al unității dintre lucrarea spirituală și socială a Bisericii, construirea Catedralei Naționale din România a beneficiat și beneficiază, în baza unei legi clare, Legea nr. 376/ 2007, de o firească finanțare de la bugetul public, gestionat de structurile administrative subordonate direct Guvernului României.

Conform acestei legi a statului român, fondurile necesare construirii Catedralei Naționale sunt asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinație, precum și de către autoritățile administrației publice locale.

Respectând întocmai normele legale, Patriarhia Română a solicitat sprijinul financiar pentru şantierul Catedralei Naţionale Guvernului României prin Secretariatul de Stat pentru Culte, Consiliului General al Municipiului București, Consiliilor Locale ale Sectoarelor Municipiului București, Consiliilor Județene și Consiliilor Locale ale Primăriilor orașelor capitale de județ din toată țara.

Aceste solicitări s-au făcut în baza unor riguroase documentaţii justificative întocmite conform normelor legale, documentaţii care, după întocmire au fost verificate de organele de control abilitate din cadrul Patriarhiei Române, din unităţile administrative care au acordat sprijinul, iar după verificarea şi aprobarea lor de către aceste organe de control, au fost supuse controlului Curţii de Conturi care nu a semnalat până în prezent nicio neregulă cu privire la justificările înaintate de Patriarhia Română pentru sprijinul primit şi folosit la șantierul Catedralei Naţionale.

Alegerea firmelor care au lucrat sau lucrează în cadrul șantierului Catedralei a fost făcută exclusiv după criteriile tehnico-economice cele mai înalte. În acest sens, conform criteriilor gândite și fixate de specialiști, s-au calificat doar firmele capabile să ofere concret și cu forțe proprii serviciile cu adevărat necesare unui proiect de asemenea anvergură și importanță națională.

Toate instituțiile finanțatoare au oferit și oferă în modul cel mai transparent informațiile solicitate de oricine este interesat de problema finanțării proiectului Catedralei Naționale, întregul proces al finanțării fiind pus la dispoziția instituțiilor de control abilitate și competente de la începutul lucrărilor și până acum, așa cum este și firesc.

Folosirea punctuală a unor materiale de construcție mai scumpe decât cele obișnuite nu este dictată doar de natura specială a obiectivului arhitectonic în sine, una care transcende categoria construcțiilor obișnuite, fiind vorba despre o Catedrală închinată lui Dumnezeu și memoriei sfinte a eroilor și martirilor unui popor, ci și de criterii indispensabile în ecuația construirii unui asemenea edificiu: durabilitatea materialelor și garanția oferită pentru ele de firmele capabile să ofere cele mai bune materiale (exemple: 50 de ani garanție pentru tabla folosită la acoperiș și 40 de ani pentru marmură). Din aceste două criterii esențiale rezultă inevitabil prețul mai mare pentru aceste materiale.

Procedurile care au precedat semnarea contractelor privitoare la lucrările din cadrul șantierului Catedralei Naționale au fost și sunt proceduri competitive (cel puțin doi concurenți) și au ca scop central obținerea celei mai bune calități a materialelor și lucrărilor, calitate tradusă prin durabilitate în timp (nu e vorba de „materiale de lux”, ci de durata de viață și cheltuieli de mentenanță), precum și obținerea celui mai bun preț în aceste condiții.

Pentru aceasta Patriarhia Română a făcut și face în mod obligatoriu o prospecție a pieței pentru a vedea care sunt societățile specializate cele mai relevante. Pentru a putea controla calitatea, prețurile și lucrările, au fost contractate distinct componentele care pot fi divizate (excavații, pereți mulați, infrastructură, suprastructură, acoperiș, uși, ferestre, piațeta Catedralei etc).

Ofertanților pentru unele componente (de exemplu tablă și tencuieli) li s-au cerut probe de lucru cu câțiva ani înainte de finalizarea procedurii, probe care au fost amplasate în tot acest timp în curtea Catedralei sau realizate pe peretele acesteia și lăsate în soare, vânt și ploaie, în condițiile reale de poluare specifică zonei. Astfel, s-a putut constata cum au reacționat în timp materialele/lucrările respective, negocierile finale având loc doar cu acele societăți ale căror probe s-au dovedit de cea mai bună calitate.

În cazul în care un producător internațional de anumite materiale de calitate (de exemplu din Germania sau Austria) garanta lucrarea pe termen lung doar dacă era realizată cu reprezentanța sa din România, atunci s-a ajuns la negociere directă cu respectiva firmă.

Întotdeauna, constructorului care era deja pe șantier i s-a dat ocazia să lucreze tot el în continuare (Bog’Art, Strabag), dar au fost căutați și contraofertanți care să asigure o concurență reală pentru a putea obține cel mai mic preț din această competiție, în aceleași condiții de calitate și termene de execuție.

Acolo unde lucrările erau de o complexitate mai redusă, nu s-au preferat firmele mari, care acționează ca antreprenori generali, ci s-au identificat subcontractorii din piață cei mai serioși și cu forță de muncă proprie numeroasă, cărora li s-a dat posibilitatea să execute lucrările direct și nu prin intermediul unor contractanți principali.

Patriarhia Română și unitățile de cult ale tuturor cultelor recunoscute de stat sunt persoane juridice de drept privat și de utilitate publică, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Deși Catedrala Națională este singurul lăcaș de cult a cărui construire beneficiază de o lege proprie (Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului și legile ulterioare nr. 261/2005 și nr. 376/2007), modalitatea și baza legală în care se acordă sprijinul financiar sunt aceleași ca și în cazul oricărui alt lăcaș de cult al unui cult recunoscut.

Documentele justificative folosite pentru decontarea plăților efectuate de Administrația Patriarhală către contractori sunt cele prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România. Normele de aplicare ale acestei ordonanțe sunt cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 1470/2002. La acestea se adaugă eventuale proceduri și cerințe specifice finanțatorului instituție publică.

Avem convingerea că, la o lucrare de asemenea complexitate, am făcut tot posibilul să identificăm cele mai transparente și corecte proceduri competitive, care să asigure durabilitatea, termenele de execuție cele mai bune și prețul cel mai mic. Procedurile au fost și sunt proprii și competitive, specifice persoanelor juridice de drept privat, întrucât nu există un act normativ sau contract prin care statul român să se angajeze că suportă integral sau într-un procent definit cheltuielile acestui obiectiv, ci doar, în funcție de disponibilități, unele instituții publice cu atribuții în domeniul sprijinirii cultelor oferă ajutor în funcție de posibilități.

Proiectul Catedralei Naționale are trei dimensiuni fundamentale de utilitate publică (lăcaş de cult reprezentativ, edificiu care marchează cultul eroilor și loc destinat a pune în aplicare parteneriatul social între Stat şi Biserică). Aceste dimensiuni fondatoare justifică în mod deplin implicarea financiară a statului, dar şi participarea noastră, a tuturor celor ce dorim cultivarea memoriei eroilor și edificarea acestei Catedrale Naţionale. 

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Sursa: basilica.ro

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri