Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Câteva clarificări şi critici în privinţa PIB-ului judeţului Iaşi

GALERIE
Danut Constantin
  • Danut Constantin
- +

Explicaţiile din prima parte au doar rolul de a clarifica lucrurile şi de a oferi o altă cheie de interpretare a datelor. Nu oferă însă nici cea mai mică scuză pentru politicienii care au condus zona, diferenţele rămân în continuare chiar dacă sunt ceva mai mici.

Ultimele date publicate în Breviarul economic al judeţului Iaşi - editat de Camera de Comerţ şi Industrie - arată o realitate crudă pentru judeţul nostru. PIB-ul pe cap de locuitor este de doar 9.143 de euro şi reprezintă doar 60% faţă de cel din Cluj, 65% faţă de cel din Timiş şi Braşov şi este de aproape trei ori mai mic faţă de Bucureşti. Judeţul Iaşi poate fi comparat ca nivel de dezvoltare, dacă luăm în calcul PIB-ul pe cap de locuitor, cu Aradul, Argeşul, Vâlcea sau Mureşul. În aceste judeţe, valoarea indicatorului este puţin mai mare sau mai mică faţă de judeţul nostru, dar una peste alta este pe „acolo”. Asta este realitatea la nivel naţional. La nivel regional, însă, Iaşul stă relativ bine. Problema este că baza este foarte, foarte scăzută şi comparaţia îşi pierde din relevanţă. Datele arată că PIB-ul Bacăului reprezintă 80% din cel al Iaşului, cel din Neamţ 70%, cel din Suceava circa 60%, iar cele din Botoşani şi Vaslui numai circa 40%. În timp ce Iaşul se află pe locul 13 în ţară în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor, Bacăul este doar pe 31, Neamţul pe 35, Suceava pe 39, iar Botoşaniul şi Vasluiul se bat până la „sânge” pentru ultimele două locuri, respectiv 41 şi 42. Un alt calcul ne arată că judeţul nostru are un PIB pe cap de locuitor ce reprezintă 81,91% din media naţională şi 128,34% din media regională. Datele acestea merită o serie întreagă de clarificări şi critici.

CITESTE SI: O realitate crudă: Iașul are abia 60 la suta din PIB-ul Clujului

În primul rând, să vedem ce înseamnă PIB. “Cel mai popular indicator al creşterii economice este creşterea Produsului Intern Brut (PIB). Acest indicator estimează valoarea adăugată la nivelul unei ţări şi se calculează ca valoarea totală a tuturor bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară minus valoarea bunurilor şi serviciilor necesare pentru a le produce”, arată profesorul Alin Andrieş de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor Iaşi într-un articol publicat în “Ziarul de Iaşi”.

In al doilea rand, PIB-ul Iaşului per capita este tras în jos de faptul că judeţul nostru are un grad de urbanizare mai redus faţă de Bucureşti sau de Cluj. Comunele din judeţ, în afară de câteva excepţii - Miroslava, Tomeşti, Valea Lupului, Cotnari sau Ciurea -, nu prea produc nimic (n.r. - în total sunt peste 90). Trăiesc din alocările de la buget, din banii trimişi de rudele ce lucrează în afară ţării, din ce cultivă sau cresc în spatele casei sau din afacerile agricole, afaceri ce de multe ori au dimensiuni foarte reduse. Ca să înţelegem mai bine trebuie spus că în judeţ, la sfârşitul anului trecut, 66% din cifra de afaceri raportată a fost realizată în municipiul Iaşi, iar 26% în alte 11 localităţi din proximitatea capitalei judeţului - de exemplu Miroslava şi Paşcani. Prin urmare, restul judeţului împarte doar 8% din cifra de afaceri totală, în condiţiile în care cumulează undeva la 40% din populaţia judeţului. De aici, deducem că PIB-ul pe cap de locuitor din mediul urban este mai ridicat faţă de media pe judeţ, medie ce este trasă în jos de rural. 

În al treilea rând, PIB-ul pe judeţe nu este un indicator perfect mai ales din cauza datelor prezentate de către firme. Fiecare societate raportează cifra de afaceri, profitul sau numărul de angajaţi în zona unde este înregistrată. În Iaşi sunt firme care vin din Bucureşti (bănci, firme de asigurări, firme de distrubuţie, companii de IT, lanţuri de magazine şi restaurante), Cluj sau Timişoara. Să amintim numai de Banca Transilvania - Cluj, Continental - Timişoara sau Carrefour, Kaufland - Bucureşti. Cum acestea raportează datele în judeţele/localităţile unde figurează ca firme şi nu ca filiale, este de aşteptat ca judeţul Iaşi să sufere o reducere a PIB-ului, iar Bucureştiul şi Clujul o creşte. După cum vedem minusul sau plusul care se acumulează într-o parte sau alta este unul artificial şi nu reflectă adevărata valoare a indicatorului.

Totuşi să nu ne amăgim singuri sau să ne îmbătăm cu apă rece. Diferenţele dintre Cluj şi Iaşi sau dintre Bucureşti şi Iaşi sunt vizibile cu ochiul liber. Salariile sunt clar mai mari în cele două zone. Şi unele preţuri sunt mai mari, dar nu toate, ceea ce face ca diferenţa în plus la salarii să se simtă. Ce a cauzat totuşi acest decalaj? De unde vine el? Pe lângă poziţionarea mai favorabilă a Clujului, în apropierea graniţei de vest a ţării sunt şi chestiuni ce ţin doar de calitatea actului de management administrativ şi a lipsei de viziune. Dacă investitorii au găsit mai avantajos din punct de vedere economic să îşi localizeze afacerile în Bucureşti, fiind mai aproape de centrul puterii, sau în Cluj, fiind mai aproape de pieţele de desfacere, nu-i scuză cu nimic pe politicienii din estul ţării. Ei nu au ştiut să facă front comun şi să găsească o cale de a pune presiune asupra centrului pentru a pompa resurse şi aici. Nu au fost nici în stare să găsească avantaje competitive pentru toată zonă. S-au mărginit doar să vadă plusurile fiecare la el acasă şi orbiţi de vanitate nu le-au identificat pe cele mai potrivite. Nu este întâmplător că PIB-ul din Cluj are o valoarea mult mai mare decât în Iaşi. Firmele de acolo au beneficiat şi de faptul că toată zona a fost atractivă pentru investitori, pe când Iaşul nu poate profita cu nimic de faptul că este pol de dezvoltare într-o zonă plină de sărăcie.

Explicaţiile din prima parte au doar rolul de a clarifica lucrurile şi de a oferi o altă cheie de interpretare a datelor. Nu oferă însă nici cea mai mică scuză pentru politicienii care au condus zona, diferenţele rămân în continuare chiar dacă sunt ceva mai mici. Rezultatul muncii lor se vede în diferenţa care s-a căscat între PIB-ul judeţelor unde sunt instalaţi ca nişte adevăraţi baroni şi cel al judeţelor din vestul ţării. Este doar „munca” lor şi este una al naibii de proastă.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri