Câteva sugestii pentru Primăria Iaşi pentru combaterea poluării

În anul 2015, la Paris va avea loc summit-ul care ar trebui să impună la scară globală trei lucruri: 1) reducerea cu 50% a poluării; 2) creşterea eficienţei energetice; 3) lansarea unei revoluţii a nergiei verzi. Aceste măsuri reprezintă o condiţie fundamentală pentru salvarea Planetei!

Reducerea cu 50% a poluării

Poluarea ucide annual cca. 56 de milioane de oameni, mai ales în Africa şi Asia, şi în jur de 300.000 în Europa.

O reducere cu 50% a poluării se bazează în principal pe reducerea consumului de combustibili fosili – cărbuni şi petrol – pe “ecologizarea” industriilor şi pe extinderea semnificativă a plantaţiilor de arbori, implicit pe ajustarea unor consumuri. Populaţia de pretutindeni trebuie să ceară în mod hotărât liderilor politici să nu mai rămână nepăsători în faţa unei industrii care ne ucide încetul cu încetul. Apelurile pentru reducerea poluării trebuie să declanşeze un puternic ecou în presă, care să determine politicienii să adopte măsuri ferme de protejare a mediului.

Omenirea ar trebui să conştientizeze exemplul Saharei

Sahara, cel mai mare deşert de pe Pământ (9 milioane kmp), care ocupă o treime din Africa, cu milioane de ani în urmă a fost populată cu păduri. Ocazional, aici, în urma unor săpături au fost descoperiţi arbori fosilizaţi prin silicifiere (peste 97% siliciu şi alte minerale), a căror anatomie şi sistemică a fost studiată mai ales în Franţa. Cloncluzia a fost că deşertul actual a trecut prin perioade “umede” şi perioade “uscate”. S-ar părea că, alături de oscilaţiile climatice şi strămoşii noştri au contribuit la deşertificarea terenului. Reducerea Saharei la un minimum de condiţii de viaţă ar solicita costuri şi eforturi umane peste posibilităţile actuale, deşi poate ar costa mai puţin decăt popularea Lunii.

Este expusă planeta noastră unei “morţi lente”?

Specialiştii afirmă că ne confruntăm astăzi cu cea mai mare criză ecologică din cauza poluării, exemplificănd cu dispariţia recifelor de colari, a urşilor polari şu a altor numeroase specii, cu arşiţele şi inundaţiile catastrofale de pretutindeni. Pe internet vedem sute de imagini cu inundaţiile din SUA, China, Pakistan, Indonezia, germania, Marea Britanie, Slovacia, Ungaria.

Cele 700 de milioane de maşini din întreaga lume produc ¼ – 1/3 din poluarea atmosferică.

Cum vom aborda la nivel naţional reducerea poluării cu 50%?

Cu certitudine, România va subscrie la acest aranjament dificil prin proporţiile lui. În acelaşi timp, UE ne obligă să liberatizăm preţul gazelor, “îngropând” şi restul de industrie care ne-a mai rămas. Creşterea preţului gazelor la consumatorul final cu 40% va conduce la scăderea consumului cu cca. 30%. Pe consumatorii industriali îi aşteaptă o scumpire cu 72%.

Reducerea emanaţiilor de gaze industriale cu efect de seră va trebui să fie însoţită de o mai bună gospodărire a terenurilor şi a apelor, creşterea eficienţei energetice a construcţiilor, reglementarea exploatării pădurilor şi mai nou de “revoluţia energiei verzi”.

Reducerea poluării cu 50% pe plan local

În anul 2011, în oraşul Iaşi a fost înregistrată o poluare atmosferică de 6 ori mai mare decăt cantităţile medii admise (286 micrograme/ mc de aer faţă de 50 micrograme/ mc), iar ministrul Mediului de la acea dată (13 aprilie 2011) preciza drept principale cauze nisipul (material antiderapant pe timpul iernii), calitatea drumurilor şi lipsa vegetaţiei! Ulterior Primăria a tăiat fără rost 141 de tei.

Concluzia DSP iaşi la acea dată: pulberile în suspensie şi sedimentele reprezintă principalii poluanţi din judeţul Iaşi. La această sinteză, noi mai adăugăm şi poluarea solului cu clorură de sodiu (sare industrială) din cauza căreia “mor arborii stradali pe capete”, iar câteva decenii nu vom mai avea umbră pe trotuare!

Urmează ca Primăria să se conformeze în principiu pe cele trei direcţii: reducerea poluării cu 50%; creşterea eficienţei energetice; lansarea unei revoluţii a energiei verzi. În ceea ce priveşte revoluţia energiei verzi, iată şi câteva obiective ce aşteapă “cu nerăbdare”:

• taluzele slab înierbate şi neplantate ale râului Bahlui;
• completarea golurilor în principalele scuaruri (Teatrul Naţional, Statuia Libertăţii, Tătăraşi, Piaţa Alexandru Cel Bun);
• revoluţionarea metodelor de îngrijire a arborilor stradali;
• extinderea plantaţiilor pe toate terenurile ocupate acum de buruieni în intravilan, dar şi în “centura verde a Municipiului”.

Ing. dr. Ionel LUPU, Asociaţia Dendro-Ornamentală “Anastasie Fătu” Iaşi

Publicitate și alte recomandări video